Jumătate dintre adolescenții români de 16-18 ani spun că folosesc în mod regulat inteligența artificială pentru teme sau activități școlare, arată un studiu lansat, miercuri, de Google România. Raportul, realizat pentru Google de compania Livity, afirmă că în rândul adolescenților români se simt „niveluri ridicate de educație digitală”, dar și „o capacitate considerabilă de a-și gestiona starea de bine digitală prin limite autoimpuse”.
- Studiul „The Future Report”, lansat de Google și realizat de compania Livity în martie-aprilie a.c., pe baza unui sondaj de 1000 de adolescenți români (16-18 ani), este declarat drept reprezentativ la nivel național. Componenta cantitativă este însoțită de una calitativă (focus grupuri cu 10 adolescenți).
Cercetarea Google apare în condițiile în care datele Eurostat indică o altă tendință: doar puțin peste jumătate dintre tinerii români cu vârste între 16-24 de ani (deci o categorie de vârstă mai largă decât cea din actuala cercetare) aveau cel puțin competențe digitale de bază în 2025, România ocupând penultimul loc în UE la acest capitol. Tot în domeniul competențelor digitale, anul trecut, un raport al Comisiei Europene arăta că tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România avea cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute.
Noul raport Google, realizat pe baza unui sondaj în rândul adolescenților, descrie însă „o generație curioasă, care gândește critic și îmbrățișează cu entuziasm noile tehnologii”.
Și abordează pe larg felul cum adolescenții folosesc aceste tehnologii, inclusiv inteligența artificială, în învățare.
La ce folosesc tinerii români AI, pentru învățare?
Potrivit cercetării, în prezent tinerii spun că folosesc AI în mod regulat:
- Jumătate – pentru teme și ca ajutor pentru activitatea școlară (49%)
- Aproape jumătate – Pentru a înțelege concepte dificile (42%)
- Trei sferturi – pentru a-și dezvolta creativitatea (64%)
- Mai bine de un sfert – pentru a-și descoperi noi interese și abilități
56% dintre participanți au spus că folosesc AI creativ zilnic sau aproape zilnic și tot atâția au afirmat că folosesc AI pentru învățare mai mult de o dată pe săptămână (vezi grafic deschidere).
Iar circa 25% dintre elevii de 16 ani și 25% dintre fete spun că folosesc AI „ca să scriu lucrări academice”. 22% spun, în total, că folosesc AI pentru lucrări academice.
Raportul afirmă că 44% dintre respondenți descriu AI ca un instrument care îi ajută să învețe „personalizat”, iar 42% – care îi ajută să învețe în propriul ritm. Cercetarea afirmă, în acest sens, fără să ofere alte date de context, că aceste opțiuni sunt exprimate „în loc [ca adolescenții] să vadă AI ca pe un înlocuitor al învățării”.
- Întrebarea care relevă aceste atitudini este: „Ce beneficii (dacă există) consideri că există/ar putea exista în utilizarea platformelor AI pentru învățare?”, răspunsurile posibile fiind incluse într-o listă.
Aceeași cercetare concluzionează că tinerii de 16-18 ani „sunt conștienți de riscurile dependenței și subliniază importanța menținerii gândirii independente, a efortului propriu și a creativității umane”.
Totodată, este semnalat faptul că în rândul adolescenților se fac vizibile „niveluri ridicate de educație digitală”. În acest sens:
- „Majoritatea pun în mod activ la îndoială fiabilitatea informațiilor pe care le întâlnesc online (76%), folosind strategii precum verificarea încrucișată a mai multor surse (50%), consultarea adulților de încredere (47%) și evaluarea credibilității (52%). Deși apreciază AI ca sursă de idei și informații, recunosc provocările tot mai mari generate de dezinformare, conținut manipulat și media din ce în ce mai sofisticată generată de AI”.
Aproape jumătate dintre participanți (46%) recunosc că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. 51% afirmă, pe de altă parte, că sunt echilibrați din acest punct de vedere. Dar, arată documentul, adolescenții „ demonstrează și o capacitate considerabilă de a-și gestiona starea de bine digitală prin limite autoimpuse, precum limitele de timp de ecran (30%), hobby-uri offline (27%) și timp petrecut cu prietenii și familia (35%).
De notat că studiul nu abordează direct opiniile adolescenților față de probleme care, în cercetări sau în dezbaterea publică, sunt asociate folosirii tehnologiilor digitale, de la dependența de diverse platforme la mecanisme ce produc această dependență și de la înlocuirea învățării cu AI la cyberbullying. Singurele referiri la aceste probleme sunt cele legate de atitudini precum conștientizarea dependenței sau faptul că adolescenții declară că apelează la ajutor în cazul în care se confruntă cu probleme.