Deputatul liberal Mircea Fechet, fost ministru al Mediului în mandatul premierului Ciucă, a spus miercuri într-un discurs în Parlament, că „al 34-lea ministru al Educaţiei poate să rupă blestemul «României needucate»”. Mircea Fechet atrage atenţia că noul ministru al Educaţiei trebuie să fie preocupat de nivelul de pregătire a personalului din sistem şi de „asigurarea tuturor condiţiilor care stimulează vocaţia, astfel încât să nu mai existe situaţii în care elevii finalizează 8 clase fără competenţe de bază”. Amintim, în prezent, Educația nu are un ministru cu drepturi depline din 22 decembrie 2025, iar premierul Ilie Bolojan asigură în continuare interimarul, termenul ar urma să expire pe 27 februarie.
- De precizat, au fost 31 de miniștri ai Educației după Revoluție și doi interimari [Lista, mai jos în articol].
- Ultimii trei miniștri ai Educației au fost numiți de PNL, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, membri ai partidului, iar Daniel David care și-a dat demisia pe 22 decembrie, a fost propus și sprijinit de PNL, fără să fie membru.
„România e pe punctul să-şi întâmpine al 34-lea ministru al Educaţiei din ultimii 35 ani. Asta înseamnă că aproape fiecare generaţie de după 1989 a fost crescută între experimente, ordonanţe de urgenţă şi reforme începute zgomotos şi finalizate cel mult cu păreri de rău”, spune deputatul PNL Mircea Fechet într-un discurs în Parlament.
Deputatul susţine că reforma reală începe în învăţământul preuniversitar, iar „viitorul ministru al Educaţiei are datoria să-şi coboare atenţia direct la baza sistemului şi să stârpească discriminarea”.
„Se vorbeşte mult, foarte mult, despre profesori, programe şcolare, părinţi, bani şi termopane, însă mulţi uită că pe băncile şcolii se decide, de fapt, dacă un copil va avea un drum în viaţă sau va fi lăsat să rătăcească. După cei „şapte ani de acasă”, grădiniţa, şcoala primară şi gimnaziul sunt etape care modelează caractere şi destine. Acolo se învaţă răbdarea, respectul pentru muncă, patriotismul, acolo se construieşte fundaţia României.
Iar dacă fundaţia e şubredă, tot ce urmează se clatină. De aceea, după clasa a VIII-a vedem consecinţele. Avem din ce în ce mai mulţi copii cu mintea împrăştiată de reţelele sociale, tentaţi de droguri şi de alcool, fără repere solide şi complet nepregătiţi pentru viaţă. Nu sunt copii fără potenţial, sunt elevi pe care sistemul de învăţământ nu a ştiut să îi vadă pe radar la timp. Un copil pierdut ajunge să caute validare în locuri care îl consumă repede şi devine o statistică. (…) În loc să îşi facă un rost, ocupă un scaun la păcănele”, a spus Mircea Fechet în Parlament.
Deputatul susţine că, în condiţiile în care 40% dintre românii adulţi sunt analfabeţi funcţional, iar Educaţia a fost inclusă în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 ca domeniu prioritar, „vulnerabilităţile din sistem reprezintă un risc pentru dezvoltarea pe termen lung a societăţii, risc care trebuie combătut prin măsuri ferme”.
„Nu e o întâmplare că Educaţia a fost inclusă în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2025-2030. Cu 40% dintre adulţi analfabeţi funcţional, riscul e unul direct la securitatea naţională. Pentru că o societate vulnerabilă la manipulare şi populism este o societate slăbită din interior”, spune deputatul.
Potrivit lui Mircea Fechet, profesorii bine pregătiţi, cu rezultate excelente la examenele de Definitivat şi Titularizare, trebuie să beneficieze de un cadru predictibil şi de criterii transparente de ocupare a posturilor, iar Educaţia să revină la prioritatea zero: „asigurarea unor şanse egale reale pentru fiecare copil din sistemul de stat, indiferent de mediul din care provine”.
„Între atâtea şi atâtea schimbări de direcţie, cu destinaţii pe care sistemul educaţional încă le caută, un singur lucru s-a văzut limpede: copiii au rămas la mijloc”, spune deputatul PNL.
Mircea Fechet atrage atenţia că noul ministru al Educaţiei trebuie să fie preocupat de nivelul de pregătire a personalului din sistem şi de asigurarea tuturor condiţiilor care stimulează vocaţia, astfel încât să nu mai existe situaţii în care elevii finalizează 8 clase fără competenţe de bază.
„Adevărata miză a Educaţiei este să ofere şanse egale pentru fiecare copil din sistemul de stat. Nu doar în teorie sau în programa şcolară, ci în realitate. În satele unde curtea şcolii e un ocean de noroi, în şcolile unde laboratorul e o masă cu două scaune alături. În clasele unde competiţia nu ţine de câtă carte ştie un elev sau de ce abilităţi are, ci de cât pot contribui părinţii. (…)
Avem nevoie ca oamenii bine pregătiţi pentru sistemul educaţional, cu cele mai mari medii la examenele de Definitivat şi Titularizare, să nu umble bezmetici după posturi care apar şi dispar, iar noi să ne plângem că există copii care nu ştiu să citească după opt clase. Să ne asigurăm că nu-i fugăresc condiţiile din transportul public până la şcoala de navetă din judeţ. Avem nevoie de meritocraţie reală, de evaluări corecte, de formare continuă, de un statut profesional care să atragă vocaţie, nu să o alunge.
Înţelegerea nevoii de şanse egale şi calitate oferite de stat fiecărui copil în învăţământul preuniversitar, de la grădiniţă, trecând prin clasele primare şi gimnaziu, este prima condiţie a reformei.
Gimnaziul este momentul în care se cerne sita. Atunci vedem ce seminţe vor rodi din ce am sădit. Unii copii vor merge la universitate, alţii vor alege o meserie tehnică, onorabilă şi necesară. Alţii, dacă nu intervenim la timp, vor ieşi din sistem fără direcţie. Diferenţa nu stă în talentul lor, ci în cât de serios tratăm acei ani decisivi.
Al 34-lea ministru al Educaţiei poate să rupă blestemul României needucate şi să pună degetul pe rană: dacă vrem o ţară puternică, trebuie să începem cu cei mici. Să nu mai pierdem niciun copil pe drum”, a menţionat deputatul Mircea Fechet în Parlament.
Lista celor 31 de miniștri de după Revoluție
1. Mihai Șora – 26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990 – Independent – Cabinet Roman I
2. Gheorghe Ștefan – 28 iunie 1990 – 16 octombrie 1991 – FSN – Cabinet Roman II
3. Mihail Golu – 16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992 – Cabinet Stolojan
4. Liviu Maior – 19 noiembrie 1992 – 12 decembrie 1996 – FDSN/PDSR – Cabinet Văcăroiu
5. Virgil Petrescu – 12 decembrie 1996 – 5 decembrie 1997 – PNȚCD – Cabinet Ciorbea
6. Andrei Marga – 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000 – Cabinetele Ciorbea, Vasile și Isărescu
7. Ecaterina Andronescu – 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003 – PSD – Cabinet Năstase
8. Alexandru Athanasiu – 19 iunie 2003 – 28 decembrie 2004 – Cabinet Năstase
9. Mircea Miclea – 28 decembrie 2004 – 10 noiembrie 2005 – PD – Cabinet Tăriceanu
10. Mihai Hărdău – 10 noiembrie 2005 – 5 aprilie 2007 – Cabinet Tăriceanu
11. Cristian Adomniței – 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008 – PNL – Cabinet Tăriceanu
12. Anton Anton – 6 octombrie 2008 – 22 decembrie 2008
13. Ecaterina Andronescu – 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009 – PSD – Cabinet Boc I
14. Emil Boc – 1 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009 – PDL – Cabinet Boc
15. Daniel Funeriu – 23 decembrie 2009 – 9 februarie 2012 – Cabinet Boc II
16. Cătălin Baba – 9 februarie 2012 – 7 mai 2012 – Cabinet Ungureanu
17. Ioan Mang – 7 mai 2012 – 15 mai 2012 – PSD – Cabinet Ponta I
18. Liviu Pop – 15 mai 2012 – 2 iulie 2012
19. Ecaterina Andronescu – 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 – PSD – Cabinet Ponta
20. Remus Pricopie – 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014 – Cabinet Ponta II și III
21. Sorin Cîmpeanu – 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 – Independent – Cabinet Ponta IV
22. Adrian Curaj – 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 – Cabinet Cioloș
23. Mircea Dumitru – 5 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 – Cabinet Cioloș
24. Pavel Năstase – 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017 – PSD – Cabinet Grindeanu
25. Liviu Pop – 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 – Cabinet Tudose
26. Valentin Popa – 29 ianuarie 2018 – 28 septembrie 2018 – Cabinet Dăncilă
27. Ecaterina Andronescu – 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 – Cabinet Dăncilă
28. Monica Anisie – 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 – PNL – Cabinetele Orban I și II
29. Sorin Cîmpeanu – 23 decembrie 2020 – 29 septembrie 2022 – Cabinetele Cîțu și Ciucă
30. Ligia Deca – 3 octombrie 2022 – 22 decembrie 2024 – Cabinetele Ciucă și Ciolacu
31. Daniel David – 23 decembrie 2024 – 22 decembrie 2025 – Independent – Cabinetele Ciolacu și Bolojan
Portofoliul Educației, fără ministru de peste o lună și jumătate
Ilie Bolojan a precizat pe 14 ianuarie că „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”, făcând referire la portofoliul Educației.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.
Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că nu se înghesuie nimeni să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.
„Nu e bine. Evident că nu e bine că nu avem ministru al educației”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, referindu-se la faptul că România nu are un ministru plin al Educației de mai bine de o lună.
Șeful statului a apreciat că „e un act de curaj pentru cineva care să fie ministru al educației astăzi” și, întrebat dacă fostul ministru Daniel David a făcut greșeli în mandatul marcat de cele mai mari tăieri bugetare aplicate educației, a răspuns: „Tot timpul, când iei decizii în regim de urgență faci și greșeli”.
Premierul Ilie Bolojan a invocat încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular. Discuții care nu numai că nu au mai avut loc – sau nu au fost anunțate public – dar nu au produs până acum niciun rezultat notabil, conform unei analize Edupedu.ro.
Potrivit surselor Edupedu.ro din zona universitară, singurul rector care ar fi anunțat deja în interiorul universității că i-ar fi acceptat propunerea lui Bolojan și că ar urma să fie ministru la Educație este controversatul rector al Universității din Alba Iulia. Fost senator PSD, cu „o haltă în partidul ApP” care l-a susținut pe Liviu Dragnea, Daniel Breaz a trecut în PNL în septembrie 2022.
Amintim că inițial pe lista scurtă a numelor agreate de conducerea PNL pentru a prelua portofoliul Educației se aflau rectorul UVT Marilen Pirtea și consiliera de stat pe educație Luciana Antoci. Erodat rapid de acuzații de plagiat și de controversa privind casa care nu-i aparține pe care a anunțat că au prădat-o hoții, Pirtea pare a nu mai întruni susținerea majorității liberalilor, potrivit surselor noastre, care precizează că situația se poate schimba, în funcție de numele pe care le va avansa premierul luni. În ceea ce o privește pe Luciana Antoci, fostă inspectoare școlară județeană și fostă prefectă de Iași, aceasta a fost înlăturată pe moment din discuții la presiunea rectorilor, care nu ar accepta pe cineva din preuniversitar în contextul tăierilor și comasărilor discutate a fi aplicate universitarului.
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.