Niciun academician nu și-a depus candidatura pentru a ocupa funcția de secretar general al Academiei Române în alegerile care se desfășoară astăzi, 29 aprilie 2026, au declarat pentru Edupedu.ro reprezentanții instituției. Adunarea Generală va decide o nouă rundă de alegeri pentru această funcție. La această funcție pot candida numai membrii titulari ai Academiei.
La ora publicării acestui articol, este în desfășurare votul pentru alegerea celor 4 vicepreședinți ai Academiei Române. Vezi aici cine candidează pentru funcțiile de vicepreședinte al Academiei.
„Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei Române și are responsabilitatea patrimoniului acesteia”, prevede Statutul Academiei Române la articolul 49, aliniatul 3. În subordinea secretarului general își desfășoară activitatea directorul general care conduce și răspunde de activitatea structurilor aflate în subordine respectiv: economice, tehnico-administrative, de recuperare și administrare a patrimoniului.
Până acum, funcția de secretar general al Academiei Române a fost deținută pentru două mandate consecutive, din 2018 până în 2026, de academicianul Ioan Dumitrache. Inginer energetician, doctor în automatizări și sisteme electrice și președintele Societății Române de Automatică și Informatică Tehnică, Ioan Dumitrache candidează acum la o funcție de vicepreședinte al Academiei Române.
Cei 4 vicepreședinți, alături de președintele Academiei și de secretarul general, alcătuiesc biroul prezidiului. Ei sunt aleși de Adunarea generală, organul suprem de conducere al Academiei Române, care este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române, potrivit Statutului. Cvorumul de prezență al adunării generale este constituit din jumătate plus unu dintre membrii Academiei Române, cu excepția membrilor de onoare din străinătate.
Potrivit reprezentanților Academiei Române, nu este prima dată când niciun academician nu se înscrie în alegerile pentru funcția de secretar general, poziție cu un mare volum de lucru și care necesită competențe manageriale.
Lipsa unui candidat la funcția care are în responsabilitate patrimoniul Academiei Române se înregistrează la câteva luni după ce Curtea de Conturi a constatat într-un raport făcut public în decembrie 2025 că „Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu pe bază de protocol bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române. Astfel, au fost date în administrarea Fundației pe bază de Protocol de dare în administrare un număr de 20 de clădiri pentru o perioadă de 25 de ani”.
Curtea de Conturi a avertizat public că Academia Română nu are „o evidență clară și un mod de gestionare eficientă a patrimoniului deținut public și privat al statului, respectiv privat al Academiei”.
FOTO Ce a constatat deja auditul Curții de Conturi la Academia Română, potrivit raportului publicat în decembrie 2025:
Problemele cu patrimoniul Academiei au fost semnalate de senatorul USR Ștefan Pălărie, care a avertizat public asupra existenței în Parlament a unui controversat proiect de lege pentru modificarea Legii Academiei care permitea tunuri imobiliare. Ca urmare a avertismentelor sale publice, proiectul de lege a fost în cele din urmă retras din Parlament.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro după ce a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei Române, Marius Andruh a declarat că va cere un audit la Academia Română. „Da, pentru că, așa cum am mai discutat, Curtea de Conturi nu poate interveni în proprietatea privată a Academiei Române, dar asta nu înseamnă că acolo fiecare face ce vrea, pentru că se poate cere un audit”, a anunțat Andruh pe 8 aprilie 2026.