Generația care va intra la liceu în septembrie 2026 este cea mai mică din ultimele decenii, iar acest lucru este efectul deciziilor guvernamentale concrete, potrivit unei analize Edupedu.ro. În 2011, în următorul an după pachetul de austeritate adoptat de Guvernul Emil Boc, în România s-au născut doar 196.242 de copii, cu aproape 16.000 mai puțini decât în 2010 – o scădere de 7,5% într-un singur an, fără precedent în perioadele de stabilitate economică. Efectul acestui șoc se vede acum în sistemul de educație: mai puțini elevi de gimnaziu, mai puține clase de a IX-a planificate pentru 2026-2027 și, inevitabil, mai puține norme didactice.
În 2011 au fost cei mai puțini nou-născuți din 1930 până în prezent, potrivit INS. Această cohortă, născută în 2011, este astăzi în clasa a VIII-a și va intra la liceu în toamna anului 2026.
Efectele deciziilor bugetare de atunci sunt deja vizibile în sistemul de educație: planurile de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027, elaborate acum de școli, avizate de inspectorate și transmise Ministerului Educației pentru bugetare, indică un număr semnificativ mai mic de clase de a IX-a. Reducerea se traduce direct în mai puține ore și, implicit, în mai puține norme didactice.
Scăderea demografică lovește însă un sistem educațional deja fragilizat de decizii recente. Vine după creșterea numărului de elevi la clasă, după comasarea școlilor și după majorarea normei didactice, măsuri adoptate în ultimii ani în numele eficientizării bugetare. În acest context, liceele vor resimți direct și din plin, chiar din anul școlar 2026-2027, efectele unei cohorte de elevi semnificativ mai mici.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2010 s-au născut în România 212.199 copii, iar în 2011 numărul născuților-vii a scăzut la 196.242. Diferența de aproape 16.000 de nașteri într-un singur an înseamnă o reducere de aproximativ 7,5%, greu de explicat printr-o evoluție demografică graduală.
16.000 de copii mai puțin înseamnă, în teorie, cu 570 de clase de elevi mai puțin, la un calcul cu 28 de elevi în medie per clasă. Însă nu toți copiii născuți atunci mai sunt în școală, cu atât mai puțini mai sunt în clasa a VIII-a și chiar mai puțini vor ajunge în clasa a IX-a la liceu – detalii mai jos.
Deciziile luate într-un an, decizii care au afectat direct veniturile și protecția socială, s-au reflectat instantaneu în comportamentul reproductiv. Există studii care au documentat impactul măsurilor de austeritate asupra fertilității și ratei nașterilor de la momentul respectiv.
În 2010, Guvernul Boc a trecut prin Parlament Legea nr. 118/2010, prin care a justificat, în mod explicit, dificultatea susținerii cheltuielilor sociale din bugetul de stat. Actul normativ a prevăzut diminuarea cu 15% a indemnizației pentru creșterea copilului, alături de alte reduceri de venituri și prestații sociale, într-un context descris oficial drept unul de dezechilibru bugetar sever. Din decizia Curții Constituționale de la vremea respectivă, care a respins diminuarea pensiilor, ca fiind neconstituțională, măsurile rămase în funcție erau:
Reduceri 25%: Salarii, solde, indemnizații lunare de încadrare din sectorul bugetar, drepturi/cheltuieli cu asistența medicală, medicamente, proteze, plus aproape toate indemnizațiile și formele de sprijin de la stat, etc.
Reduceri 15%: Indemnizații eroi-martiri Revoluție (Legea 341/2004), indemnizație șomaj și prestații sociale pentru angajare șomeri, indemnizație creștere copil (min. 600 lei), indemnizație de merit, etc.
Toate aceste măsuri, plus creșterea TVA și altele în plan economic, inclusiv reduceri masive în școli, s-au aplicat din iunie acel an. În decembrie 2010, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 111/2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 și a introdus plafoane și opțiuni de durată și sume primite pentru părinți. Concret, pentru copiii născuți începând cu 1 ianuarie 2011, părinții puteau opta între:
- concediu pentru creșterea copilului până la un an, cu indemnizație de 75% din media veniturilor nete, între 600 și 3.400 lei;
- concediu pentru creșterea copilului până la doi ani, cu indemnizație de 75% din media veniturilor nete, dar plafonată la maximum 1.200 lei.
Ordonanța a fost adoptată ca măsură urgentă, necesară pentru fundamentarea bugetului de stat pe 2011, iar Guvernul a subliniat că situația economică impune regândirea programului de sprijin pentru creșterea copilului. Șocul s-a văzut instant în numărul de nașteri.
Efectul în educație pe termen lung
Copiii născuți în 2011 au intrat în clasa pregătitoare în 2017. Potrivit datelor INS consultate de Edupedu.ro, în 2020, când erau clasa a II-a, erau 174.979 de copii în această generație, cu peste 20.000 mai puțini decât numărul născuților în 2011.
În anul școlar 2022-2023, aceeași cohortă ajungea în clasa a V-a, cu 175.953 de elevi înscriși, conform INS, numărul în ușoară creștere fiind datorat, probabil, pandemiei și preluării elevilor repetenți.
În lipsa unor date concrete de la Ministerul Educației, nu există decât declarații generale despre numărul mai mic al acestei generații, făcute de oficiali ai MEC.
Cert este că în 2026, această generație va intra la liceu, iar efectul statistic va deveni vizibil la nivelul întregului sistem educațional.
Efectele scăderii demografice se văd deja în planurile de școlarizare pentru anul 2026-2027, când generația născută în 2011 ajunge la liceu. Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași a anunțat revizuirea planului de școlarizare, în special la nivelul claselor a IX-a, pe fondul scăderii numărului de absolvenți de gimnaziu. Potrivit inspectorului general al ISJ Iași, Rodica Leontieș, numărul de clase propus inițial depășește capacitatea reală a județului, iar Iașiul ar trebui să se încadreze într-un maximum de 260-265 de clase a IX-a, raportat la numărul real de absolvenți ai clasei a VIII-a.
Situația din Iași este confirmată și la nivel central. Secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, a declarat că „avem mai puțini elevi la clasa a VIII-a decât în anii precedenți” și că generația care ajunge acum la liceu reprezintă „un fel de minim” demografic. În acest context, la scăderea numărului de elevi se adaugă și creșterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28, ceea ce duce la reducerea numărului de clase: „Vorbim de o clasă din patru la liceu”, a spus Sorin Ion.
Efectele sunt vizibile și în București, unde reducerea numărului de elevi se traduce prin mai puține clase și o presiune crescută asupra admiterii. Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, Ionela Neagoe, avertizează că impactul va fi resimțit direct de elevi: „La nivel de țară efectul va fi dramatic. La liceele bune va crește media de admitere. Povara pe umerii copiilor va fi mult mai mare”. Estimările indică o scădere de peste 1.800 de elevi în București, echivalentul a 70-80 de clase a IX-a mai puțin în anul școlar 2026-2027.
Scăderea demografică lovește însă un sistem educațional demoralizat și afectat profund de decizii recente. Efectul generației mai mici care intră la liceu se suprapune peste măsurile adoptate în 2024–2025 de Guvernul Bolojan, care au vizat direct reducerea costurilor din educație. Prin pachetul fiscal-bugetar cunoscut drept „Legea Bolojan”, Executivul a impus eliminarea a peste 14.000 de posturi didactice, alături de alte măsuri aplicate atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar.
În acest context, după creșterea numărului de elevi la clasă, după comasarea școlilor și după majorarea normei didactice, scăderea bruscă a cohortei de elevi care intră la liceu amplifică presiunea asupra liceelor. Efectele vor fi resimțite direct și din plin chiar din anul școlar 2026–2027, când reducerea numărului de clase va produce un nou val de pierderi de ore și norme didactice.
Austeritatea din 2024-2026 va provoca o criză în Educație și mai amplă
În 2024 au fost adoptate de către Guvernul Ciolacu o serie de măsuri fiscal-bugetare sub pretextul reducerii deficitului bugetar. Cu toate acestea, deficitul a trecut de 9% din PIB.
În iunie 2025, când a preluat guvernarea, cabinetul condus de Ilie Bolojan a adoptat, la rândul său, o serie de măsuri care afectează direct familiile cu copii, într-un context bugetar din nou tensionat. De la 1 august 2025, mamele aflate în concediu de creștere a copilului sunt obligate să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, printr-o reținere de 10% din indemnizația lunară. Concediul de creștere a copilului cu durata de 2 ani și o indemnizație de trei sferturi din salariul brut a fost introdus din 2005, fiind singura măsură reală de sprijinire directă a natalității. Înainte de asta, concediul era limitat la un an. Este pentru prima dată când perioada de creștere a copilului este tratată fiscal ca o sursă de venit supusă contribuției la sănătate, costul fiind transferat direct către părinte.
Datele Institutului Național de Statistică, analizate de Edupedu.ro, arată că în 2024 în România s-au născut 148.916 copii, în scădere cu circa 15.000 față de anul 2023. Este cea mai mică valoare a numărului de nou-născuți din istoria României, din 1918 până în prezent, conform seriilor istorice de date ale INS.
Nici pe primele 5 luni din 2025, datele nu arată o îmbunătățire, ci o scădere și mai mare. Doar 54.604 nou-născuți, față de 63.000 în aceeași perioadă a anului trecut sau peste 68.000 în 2023.
În paralel, alocațiile de stat pentru copii au rămas înghețate la nivelul din decembrie 2024, pentru al doilea guvern consecutiv, în ciuda inflației. Măsura nu reduce nominal sumele acordate, dar le diminuează valoarea reală, ceea ce înseamnă o scădere indirectă a sprijinului financiar pentru familii. În lipsa indexării, costurile suplimentare ale creșterii copiilor sunt suportate integral de părinți. Edupedu.ro a arătat că fiecare copil pierde cel puțin 945 de lei pentru ambii ani din indexările cu inflația blocate politic.
Scăderea natalității din 2011 arată clar că deciziile bugetare și guvernamentale influențează direct comportamentele sociale și deciziile familiale, iar efectele se văd la 14 ani de atunci: o generație mai mică de elevi în școli și licee, din care vor ajunge și mai puțini studenți la facultate, în toamna anului 2030.
Nu este clar încă felul în care măsurile din 2025 vor afecta comportamentul familiilor și numărul de copii, însă este previzibilă reactivarea mecanismului din 2010: insecuritate economică, amânarea nașterilor și, ulterior, presiune asupra sistemului de educație. Lecția anului 2010 este că politicile sociale și cele demografice nu pot fi separate de politicile bugetare fără costuri pe termen lung, iar România nu are nicio coerență în privința încurajării familiilor cu copii și a educației.
Foto: © Gloda | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.