„Planul de Acțiune Garanția pentru Copii, pus în dezbatere publică de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, necesită îmbunătățiri considerabile. A fost redactat fără consultarea societății civile, nu cuprinde măsuri particularizate pentru mamele minore, copiii refugiați din Ucraina, cuprinde 59 de măsuri preluate integral din Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care are linii de acțiune diferite față de Recomandarea Consiliului privind Garanția Europeană a Copiilor”, conform unei analize realizată de Dragoș Pîslaru, deputat european și Raportor din partea Renew Europe pentru rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru Copii, trimisă către Edupedu.ro.
“După opt luni de la expirarea termenului limită pentru depunerea Planului Național de Acțiune privind implementarea Garanției pentru Copii și 16 luni de la adoptarea Recomandării Consiliului privind Garanția Europeană pentru Copii (ECG) a fost publicată propunerea pentru Planul de Acțiune al României. În pofida timpului de care a dispus Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru elaborarea Planului, acesta necesită îmbunătățiri considerabile pentru se adresa cu adevărat problemelor specifice categoriilor de copii vulnerabili din România”, scrie Dragoș Pîslaru.
Ce este Garanția pentru Copii
În 2019, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat crearea unei garanții europene pentru copii, cu scopul de a se asigura că fiecare copil din Europa, expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, are acces la un set de servicii cheie: educație, îngrijire timpurie, sănătate, nutriție și condiții de locuință.
Cele cinci categorii vulnerabile sunt copiii care trăiesc în sărăcie, din familii care sunt în situație de excluziune sau sărăcie, copiii cu dizabilități, copiii care sunt în sistemul de îngrijire, copiii care provin din familii de migranți.
Coordonatorul Național al Planului de Acțiune pregătit de România pentru implementarea Garanției pentru Copii este ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și implementarea este realizata de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, conform draftului pus în dezbatere publică.
În acest draft se precizează că Planul de Acțiune Garanția pentru Copii reprezintă o reflectare a măsurilor și obiectivelor incluse deja în noua Strategie națională privind protecție și promovarea drepturilor copilului, care urmează a fi supusă aprobării Guvernului României, în cel mai scurt timp.
Ce este Strategia Națională privind protecția și promovarea drepturilor copilului?
Noua strategie la care se referă Planul de acțiune Garanția pentru Copii a fost pusă în dezbatere publică pe 6 mai de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Pe 20 iunie 2022, Gabriela Firea anunța că Strategia Naţională „Copii protejaţi, România sigură” 2022-2027 aşteaptă acum ultimele avize, conform G4Media.
Proiectul pus în dezbatere publică cuprinde:
Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027 și a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027
Plan operațional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului “Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027
Planul de Acțiune Garanția pentru Copii cuprinde 59 de măsuri preluate integral din Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027, care are linii de acțiune diferite față de Recomandarea Consiliului privind Garanția Europeană a Copiilor
„Planul cuprinde 59 de măsuri preluate integral din Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027. Totodată, 12 măsuri din cele 59 prezentate nu sunt corelate cu recomandările din Garanția Europeană pentru Copii. Este un aspect pozitiv prezența de măsuri adiționale, însă, în contextul lipsei unor elemente vitale din Recomandarea Consiliului sau diluarea celor existente, acestea nu pot să compenseze măsurile dedicate scoaterii copiilor din sărăcie. Ele sunt un semnal al modului deficitar în care a fost elaborată propunerea de Plan, notează Dragoș Pîslaru.
„Strategia privind promovarea și protecția drepturilor copiilor presupune linii de acțiune diferite față de Recomandarea Consiliului privind Garanția Europeană a Copiilor. Deși sunt unele elemente care se suprapun, consultarea propriu-zisă privind drepturile copiilor și garanția pentru copii urmăresc obiective diferite, respectiv implică abordări diferite”, adaugă Dragoș Pîslaru.
Concluziile analizei realizată de Dragoș Pîslaru:
“1) Planul surprinde 12 măsuri (din cele 59) ce nu sunt corelate cu recomandările ECG. Este un aspect pozitiv prezența de măsuri adiționale, însă în contextul lipsei unor elemente vitale din Recomandarea Consiliului sau diluarea celor existente, acestea nu pot să compenseze măsurile lipsă și sunt un semnal al modului deficitar în care a fost elaborată propunerea de plan.
2) Planul nu abordează dimensiunea teritorială a excluziunii sociale, și nevoile specifice ale copiilor în funcție de diversitatea zonelor urbane, rurale, izolate sau defavorizate, pe baza unei abordări integrate și multidisciplinare.
3) Planul menționează diverse categorii de grupuri vulnerabile. Totuși, cu două excepții (copii cărora le sunt plecați părinții în străinătate, copiii străzii), categoriile de copii vulnerabili sunt tratate la fel, lăsând impresia că toate categoriile dezavantajate sunt perfect omogene, fără ca măsurile să fie particularizate și fără a avea indicatori țintă.
4) Planul nu cuprinde:
- măsuri pentru mamele minore, care vin dintr-un context de privare materială/sărăcie și sunt printre cele mai vulnerabile grupuri;
- măsuri dedicate copiilor refugiați din Ucraina, deși nevoia de a adapta Planul la nevoile copiilor refugiați din Ucraina este unul dintre motivele oficiale privind întârzierea în transmiterea Planului. Nu există în plan nimic care să vizeze problemele specifice ale acestui grup țintă;
- politici și resurse adecvate, inclusiv prin măsuri de integrare pe piața forței de muncă, măsuri de sprijin pentru părinți sau tutori și sprijin pentru venit acordat familiilor și gospodăriilor, astfel încât obstacolele de natură financiară să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate;
- măsuri pentru promovarea incluziunii și pentru evitarea și combaterea discriminării și a stigmatizării copiilor aflați în dificultate; măsuri care să ia în considerare o perspectivă de gen la nivelul întregului cadru favorabil;
- componenta sărăciei energetice, mai ales în contextul crizei actuale energetice, care va afecta preponderent grupurile cele mai vulnerabile în contextul actual.
5) Planul se bazează pe finanțare din fonduri europene și bugetul de stat pentru toată durata de implementare, deși sprijinul din fonduri europene ar trebui tratat drept sursă temporară de finanțare a măsurilor Planului. Astfel, bugetul de stat ar trebui să constituie una dintre principala surse de finanțare și să existe o asumare a unui buget multi-anual de investiții.
6) Nu în ultimul rând, pentru a asigura coerența măsurilor în timp, este necesară completarea Planului cu o viziune pe termen lung privind modul în care statul român va proteja, după implementarea Planului, persoanele cele mai vulnerabile”.