Garanția pentru copii va însemna o investiție în viitor, a declarat deputatul european Dragoș Pîslaru, Raportor din partea Renew Europe pentru rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru Copii și membru în echipa Parlamentului European de monitorizare a implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-un brief de presă despre această măsură.
Eurodeputatul a spus că Garanția pentru copii va fi aplicată pentru patru categorii de copii vulnerabili, iar această garanție va încerca să cuprindă șapte dimensiuni.
“Se definesc cinci categorii vulnerabile de copii:
- copiii cu dizabilități,
- copiii care sunt în sistemul de îngrijire,
- copiii care provin din familii de migranți,
- copiii care trăiesc în sărăcie, din familii care sunt în situație de excluziune sau sărăcie”, a declarat Pîslaru.
“În România, aceste categorii acoperă mare parte din situațiile pe care le avem. Pentru aceste categorii discutăm de acces la educație și îngrijire timpurie, adică să nu mai fie segregări în sistemul nostru educațional între copiii care au o șansă și copiii care au o vulnerabilitate. Discutăm de educație și activitate școlară, acces la echipamente adecvate pentru învățământul la distanță, de exemplu, minimum o masă sănătoasă pe zi la școală. Evident aici discutăm de îngrijirea medicală și de lucrurile care țin de prevenție, avem obezitate chiar în rândul copiilor, avem probleme care ne conduc la lucruri care țin de igienă, de stomatologie, de nutriție. Sunt probleme pe care le cunoaștem și acum le punem în prim-plan prin această Garanție pentru copii”, potrivit lui Pîslaru.
“Dacă investesc în servicii de prevenție pentru copii, cum ar fi educația, evitarea abandonului școlar, sănătatea, locuirea, nutriția corespunzătoare eu, practic, voi avea o factură mai mică pentru un locuitor și venituri mai multe per locuitor, pentru că vor avea oportunități mai mari în viitor având acces la sănătate și educație”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Context: În martie 2021, Comisia Europeană a lansat Garanția pentru Copii, sub forma unei Recomandări pentru Consiliul UE. Peste 25% dintre copiii din Europa sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar pandemia de Covid-19 agravează această situație și provoacă un impact disproporționat și devastator asupra copiilor și a viitorului lor. Încă din 2015, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene și Statelor Membre ale UE să protejeze acești copii cu o Garanție pentru Copii, ca parte a unui plan european integrat de combatere a sărăciei copiilor.
“Vin cu ideea de a gândi anumite tipuri de cheltuieli sociale, cum este acest tip de abordare legată de copii, ca o investiție. Voi încerca de fapt să mă duc pe o cale prin care reconsiderăm cheltuiala socială pe copii drept investiție în viitor. Asta înseamnă multe lucruri, asta înseamnă, de exemplu, că dacă investesc în servicii de prevenție pentru copii, educație, evitarea abandonului școlar, sănătatea, locuirea, nutriția corespunzătoare eu, practic, voi avea o factură mai mică pentru un locuitor și venituri mai multe per locuitor, pe viitor, pentru că vor avea oportunități mai mari în viitor având acces la sănătate și educație.
A investi în copii este echivalent, ca multiplicare în societate și în economie, ca a investi în startup-urile în tehnologie și cu toate astea startup-urile în tehnologie beneficiază de un cadru mai bun și mai activat în ceea ce privește finanțarea”, a explicat deputatul.
“În Europa suferim groaznic în urma declinului demografic. Este o problemă majoră și știm că în scurt timp sistemele de pensii toate vor fi sub presiune, vom avea o problemă generațională, și decrețeii ajung foarte aproape de pensie, și cumva natalitatea suferă. Bineînțeles avem și problema aceasta a emigrării, în sensul că tinerii pleacă pentru că nu și-au găsit oportunități. Toate aceste lucruri sunt legate direct de subiectul de astăzi și aici mi se pare incredibil că în România, în general, și în Europa nu conștientizăm cât de importantă este creșterea copiilor corespunzătoare.
Statisticile arată că familiile se formează din ce în ce mai târziu, cuplurile tinere au copii din ce în ce mai târziu și asta nu numai pentru că e o chestiune de bani, în sensul că nu ar avea venituri din salarii sau din ceea ce muncesc, ci și pentru că au o problemă cu serviciile pentru copii – unde își duc copiii la creșă, la școală, cum asigură îngrijirea medicală, evident discutăm din nou despre locuire și nutriție. Aceste preocupări sunt preocupări legitime.
Dacă suntem egoiști astăzi cu tânăra generație, să nu ne mire că tânăra generație o să ne pună întrebări ‘da ce ați făcut voi pentru noi?’ – și la fel Europa, dacă Europa nu are grijă de copii și de generație, când Europa va cere voturi într-o anumită direcție, pentru protejarea valorilor democratice, copiii și tinerii vor întreba ‘dar unde ați fost voi când eram în pandemie și aveam o lipsa de predictibilitate totală și nu știam cum să trecem peste probleme de sănătate mintală sau depresie, unde erați voi autoritățile publice și unde erați voi politicienii?'”, susține Pîslaru.
Ce ar însemna Garanția pentru copii în România
“Ar însemna că, după adoptare, România va trebui să-și desemneze un coordonator național pentru a urmări Garanția pentru copii, care coordonator național ar trebui să coordoneze, adică să ia cele șapte ministere la un loc și să vadă cum poate să facă această garanție integrată, acest coordonator național ar trebui să schimbe lucrurile birocratice. Vom avea obligația ca în șase luni de la adoptare să avem o strategie, un plan cu privire la Garanția pentru copii în România, care, repet, nu poate fi un plan sectorial”, a explicat reprezentantul PE.
Ce buget are Garanția pentru copii în România
Pîslaru a subliniat faptul că bani există, dar nu sunt puși la comun, nu există o armonizare a politicilor ministerelor și sectoarelor implicate.
“Ideea este în felul următor, sunt două valențe: ce fonduri sunt disponibile și ce facem cu ele? În materie de bani la dispoziție, avem o grămadă de bani la dispoziție. În materie de oportunitate, ai Pilonul I din Planul Național de Redresare și Reziliență din care pe educație ar trebui să avem niște măsuri care se recupereze timpul pierdut în materie de investiții în educație, avem pe de altă parte Fondul Social+, care are un nivel maxim în privința alocării pentru România de până acum, Invest.EU, care are 2,2 milioane de euro nu mai buni pentru zona de antreprenoriat social, care pot fi dedicate tinerilor. Să nu uităm aici că poți să faci o activitate cvazi-antreprenorială care să se ducă pe competențe digitale pentru copii. (Discutăm de digitalizarea societății, dar lăsăm în urmă o treime din copiii țării).
Răspunsul concret este că în acest moment, din nefericire, viziunea în România este încă una de siloz. Fiecare din ministere are câte o bucățică. Ministerul Energiei prin sărăcia energetică a anunțat că face și că va avea bani prin PNRR, dar nu e foarte clar că are acest același tip de targeting sau de management de caz cu cel care vine din zona de asistență socială a Ministerului Muncii sau cu cel care vine din zona Ministerului Educației pe partea de abandon școlar. Partea acesta de cuplare a eforturilor este în acest moment neclară și este unul din lucrurile pe care, trebuie să recunosc, că le împing și eu cu colegii mei în Coaliție.
Speranța mea este să ne putem da seama că bugetele acestea trebuie puse oarecum în comun și nu “fiecare pe barba lui” să se ducă înainte și să pretindă că fac niște lucruri. Ce vă spun poate părea un pic idealist, dar cumva încă este nevoie de o schimbare de paradigmă pe care deocamdată, în postura mea de parlamentar în Parlamentul European, încerc s-o împing dinspre Europa. Cred că dacă împingem această cauză și spre România și vom avea și coordonator național, coordonatori județeni, cred că și în România lucrurile vor merge mai bine. Bani există, articularea integrată cred că mai are de îmbunătățit, ca să fiu un pic gentil în aprecieri”, a declarat Pîslaru într-un răspuns la întrebarea Edupedu.ro despre bugetul acestei scheme de finanțare.
__________
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.
Redacția
Ioana Nicolescu
I.N.