Profesorii din România raportau, în 2024, un nivel al satisfacției profesionale și al stării de bine superior mediei europene după toți indicatorii. Un an mai târziu, măsurile bugetare „au oprit îmbunătățirea situației”, prin măsuri precum înghețarea salariilor, creșterea normei didactice, reducerea plății cu ora sau clasele mărite, arată un nou raport al Comisiei Europene, pe baza rezultatelor studiului internațional TALIS 2024, publicat în toamna anului trecut.
„Recentele măsuri bugetare au oprit îmbunătățirea situației, inclusiv prin înghețarea remunerației profesorilor la nivelul finalului lui 2024, reducerea plății cu ora cu 50%, creșterea normei didactice cu 2 ore și creșterea dimensiunii claselor la toate nivelurile educaționale, ce a dus la rate elevi per profesor superioare”, arată documentul citat, la capitolul care descrie situația profesorilor din România, așa cum e ea descrisă în TALIS 2024, comparativ cu situația medie rezultată la nivel UE.
Raportul „Profesia didactică în UE, o analiză comparativă pe baza rezultatelor TALIS 2024”, compară situația profesorilor din țările membre ale Uniunii pe baza datelor declarate de aceștia în raportul internațional TALIS, realizat acum doi ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Studiul TALIS 2024 a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de profesori din 17.000 de școli din 55 de economii ale lumii – cele membre OCDE, plus o serie de alte state participante. În România, potrivit datelor anunțate în momentul desfășurării cercetării, martie-aprilie 2024, au luat parte câte cel puțin 20 de profesori și directori din 216 școli.
- Despre acel studiu, care cuprinde și situația din țări non-UE, precum și despre datele raportate în cadrul lui de profesorii români, Edupedu.ro a scris pe larg: Studiul internațional TALIS 2024: Majoritatea profesorilor români de gimnaziu se declarau mulțumiți de salarii și de condițiile de muncă anul trecut – mult peste media OCDE / Aproape trei sferturi spuneau că sunt satisfăcuți de rezultatele predării și doar puțini se declarau stresați
Cum arăta situația profesorilor înaintea măsurilor de austeritate decise de guvern în educație, anul trecut?
Potrivit celor declarate de profesorii români în cadrul TALIS:
Nivelul general al satisfacției profesionale era, de 95,8%, în creștere faă de 2018 (93,7%) și considerabil peste media UE de 89,9%.
Satisfacția salarială era exprimată de 57,2% dintre profesorii români, de peste două ori mai mult decât în 2018 (23,3%) și mult peste media UE de 37,3%.
Stresul cauzat de prea multe sarcini administrative era exprimat de 37% dintre profesori, în scădere față de 2018 (30,5) și mult sub media UE de 54,8%.
Stresul cauzat de problemele de disciplină la clasă era de 37,1%, de data aceasta în creștere față de 2018 (30,5%), dar tot sub media UE de 44,7%.
Procentul de profesori tineri (cu vârste sub 30 de ani) care intenționau să părăsească profesia în cel mult cinci ani era de doar 11,3%, sub media UE de 15,2%.
Ponderea profesorilor cu vârste de 50 de ani și peste care intenționau să părăsească profesia în cel mult cinci ani era de 37,5%, în scădere față de 2018 (52,2%) și sub media UE (42,7%).
Ponderea profesorilor care se consideră apreciați în societate era de 42%, în creștere ușoară față de 2018 (40,9%) și de aproape trei ori mai mare decât media UE (15,4%). Doar profesorii din Cipru, Finlanda și Bulgaria se declară apreciați în societate în mai mare măsură decât cei din România. (vezi graficul din deschiderea articolului)
- Același raport arăta ce profesorii români declarau un total al orelor de muncă pe săptămână similar cu media europeană (38,5% față de 39%), și mult mai puțini (circa 6%) raportau că lucrează în școli cu elevi cu nevoi educaționale speciale sau care nu sunt vorbitori nativi (față de medii europene de 50,2%, respectiv 24,4%). În plus, nivelul și așa ridicat de autonomie didactică declarat de profesorii europeni (93,7%), era depășit de cel declarat de profesorii români (95,7%).
- În plus, mai mulți profesori români declarau că au participat, în anul precedent studiului, la programe de formare profesională cu impact (59,8%, față de 56%). Și considerabil mai mulți, comparativ cu media europeană, declarau că au folosit AI în munca lor (45,8%, față de media UE de 31,6%).
Nu în ultimul rând, comparația cu UE arată că populația de cadre didactice din România este mai tânără decât cea europeană – 26,7% dintre profesori la nivel de gimnaziu aveau 50 de ani și peste în 2024, mult mai puțin decât ponderea medie europeană de 39,8%. Iar la nivel salarial România este una dintre cele doar două țări (alături de Portugalia) unde profesorii aveau salarii superioare mediei angajaților cu studii superioare din țară.
Deficitul de profesori – o problemă în rural, școli mici și la discipline STIM
Același raport UE, pe baza datelor TALIS-OCDE, arată însă că România se confrunta și cu o problemă substanțială: deficitul de profesori, mai ales în mediul rural. În plus, profesorii români raportează nevoi de formare în mai mare măsură decât media europeană.
Astfel, potrivit documentului, „în pofida ponderii reduse a profesorilor care nu au calificări depline (2%) și a numărului redus de pozițiilor vacante, persistă un deficit de profesori în rural și în școlile mici, precum și în disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică). Acesta rezultă din condițiile neatractive de muncă din mediu rural și din școlile mici și din deficitul de absolvenți în domeniile STIM, combinat cu nivelul ridicat al competiției mediului privat pentru forță de muncă. Iar monitorizarea deficitului de profesori la nivel național rămâne fragmentată”.
Potrivit analizei CE, „chiar dacă tendințele de îmbătrânire în rândul profesorilor români sunt mai puțin pronunțate decât în UE, la nivel general, țara raportând pentru nivelul gimnazial 26,7% profesori cu vârste de 50 de ani și peste (UE: 39,8%), cadrele didactice ar putea lucra peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, pentru a acoperi deficitul”.
Pe de altă parte, o nevoie majoră semnalată în raport de profesorii români este cea privind formarea profesională.
Deși mai mulți profesori români (59,8%) spun că au participat la programe profesionale de impact în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE (56%), procentul în România este în scădere abruptă față de 2018, când 81,2% dintre ei spuneau acest lucru.
Iar mai multi profesori români, comparativ cu media UE, declară că au nevoi de:
- Formare profesională pentru lucrul cu elevi CES (Ro: 37,4%, UE: 24,2%)
- Formare profesională pentru folosirea AI (Ro: 30,7%, UE: 25,2%)
- Formare profesională pentru predare în contexte multiculturale (Ro: 21,2%, UE: 15,%)
