Președintele Societății de Științe Matematice din România, profesorul Radu Gologan, spune că trebuie simplificată materia până în clasa a VIII-a, pentru că „avem o moștenire de 2 secole de matematică școlară puțin prea umflată, puțin prea formală”. Radu Gologan a fost invitat în emisiunea InfoEdu de la TVR, duminică, 13 septembrie, în contextul rezultatelor PISA 2025.
- Amintim, România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta de evaluarea OECD, PISA 2025.
„Decât mult și prost, mai bine puțin și bine„, spune profesorul Radu Gologan care a precizat că matematica în România ultimelor 2 secole este „puțin prea formală” și „am uitat să-l facem pe copil să înțeleagă că matematica nu e o știință a formulelor, ci este o știință a intuiției, a folosirii creierului”.
El mai spune că profesorii nu ar trebui să se teamă dacă nu termină materia de predat.
„Nu asta e problema, problema este ca ce-ai făcut să fie bine și copilul să fi înțeles. Pentru că cu tehnologia care există astăzi, dacă copilul învață noțiunile de bază bine și cu intuiție singur se va descurca mai departe”, a mai spus Radu Gologan.
Redăm răspunsul integral al profesorului Radu Gologan pe acest subiect
Radu Gologan, profesor universitar: E o vorbă din bătrâni, de fapt e moștenire de la nemți: „Decât mult și prost, mai bine puțin și bine„. Cam asta vreau să spun. Noi am moștenit de-a lungul a două secole o matematică școlară puțin prea umflată, puțin prea formală și am uitat să-l facem pe copil să înțeleagă că matematica nu e o știință a formulelor. Matematică este o știință a intuiției. Este o știință a folosirii creierului și a tuturor contactelor neurologice care se fac pentru a trage niște concluzii, din date, inclusiv și statistice. Și atunci aici trebuie umblat. Eu văd colegii mei, profesori de liceu, familia și așa mai departe, tot timpul speriați, „vai de bine că nu termin materia”. Nu e asta problema, că nu ai terminat materia, că n-ai făcut nu știu ce geometrie în spațiu și așa mai departe. Nu.
Problema este ca ce-ai făcut să fie bine și copilul să fi înțeles. Pentru că cu tehnologia care există astăzi, dacă copilul învață noțiunile de bază bine și cu intuiție singur se va descurca mai departe. N-are nevoie să învețe volumul sferei în clasa a VIII-a. Îl găsește oriunde, dar dacă a învățat bine ce se întâmplă în plan, știe să vadă în spațiu că i s-a desenat destul și are și mijloacele tehnice ca să vadă figuri rotite și așa mai departe. Asta îi creează, o integrare a lui în lumea asta tridimensională. Dacă nu știi să gândești în trei dimensiuni ești sortit unei intuiții care nu există. Deci trebuie simplificată matematică.
Diana Dumitrașcu, jurnalist: Această simplificare a materiei ar aduce și competențe mai mari în rezolvarea unor astfel de probleme, nu neapărat PISA, ci pur și simplu.
Radu Gologan, profesor universitar: Eu cred că până în clasa a VIII-a inclusiv, trebuie simplificat foarte mult. După aceea, cei care merg mai departe sunt acel procent din populație care vor deveni poate intelectuali și aduc noul. Ceilalți trebuie să fie executanți, fără doar și poate, nu e rușinos să fii executant corect într-o meserie, nu trebuie să știi să faci filozofia a teoremei lui Pitagora ca să fii un instalator foarte bun căutat. Trebuie să știi foarte bine teorema analizei matematice ca să explic un sistem politic și să-l înțelegi, să nu votezi aiurea? Nu. Trebuie să ai niște noțiuni, să știi ce e corect, ce e contradicție, asta e important”.
Informații de context
Numărul elevilor din România cu rezultate sub nivelul de bază în cadrul studiului internațional al competențelor elevilor, PISA 2025, a crescut accentuat față de ediția anterioară a acestei cercetări. Iar la Matematică ponderea celor aflați sub pragul minim – deci se încadrează la analfabetism funcțional – a depășit 50% la Matematică.
Studiul PISA 2025, a noua cercetare de acest fel realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. El include un prim volum de date, precum și note de țară pentru fiecare dintre cele 91 de state și teritorii participante.
PISA 2025 a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de 15 ani.
La Matematică, 52% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază, dintre care 30% – rezultate foarte slabe (sub Nivel 1a), iar 22% – rezultate slabe (Nivel 1a), adică se încadrează la analfabetism funcțional.
La Științe, 46% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază (20% – sub nivel 1a, 26% – nivel 1a)
Nivelul 2 PISA este utilizat drept prag de referință pentru alfabetizarea funcțională.
48% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de o medie OCDE de 65%. La un nivel minim, acești elevi pot să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de ex. să compare distanțe sau să afle prețuri într-o altă monedă)
Circa 4% dintre elevii români au avut performanțe foarte ridicate la Matematică (față de media OCDE de 8%). La Nivelurile 5 și 6, elevii pot să modeleze matematic situații complexe, pot să aleagă, să compare și să evalueze diverse strategii de rezolvare a problemelor
Prin urmare, proporțiile elevilor sub nivelul de bază sunt de 46% la științe, 48% la citire și 52% la matematică. Ponderea elevilor cu performanțe foarte ridicate, la nivelurile 5 și 6, rămâne redusă: 2% la științe, 1% la citire și 4% la matematică.
Comparativ cu 2015, România a înregistrat o scădere semnificativă statistic de 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire. La științe, rezultatele sunt relativ stabile.
În același interval, ponderea elevilor sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe.
11 comments
Matematica va deveni o stiinta cand va putea da o explicatie logica la intrebarea: de ce 1+1+1 = 3 dar 1×1×1 = 1.
Pana atunci ramane o suita de conventii fascinante!
De 37 de ani educație este într-o reforma continuă. Zilnic auzim despre o mulțime de specialiști și experți în educație. Paradoxal, rezultatele elevilor noștri sunt tot mai slabe. Trebuie căutați niște tapi ispasitori. Cel mai simplu: profesorii! Eu cred ca este vorba de un cumul de factori despre care nu se vrea sa se vorbească.
Matematica e “chineză” începând cu tabla înmulțirii predată în 2 săptămâni .
Aici se rupe filmul matematicii . Ce urmează e tortura pentru ffff mulți elevi .
Pe profesori cine îi testeaza ? Ar trebui acceptati in sistemul de invațamânt doar profesorii cu rezultatul la testare peste 7 . Daca acestia nu fac progrese in primi 5 ani sa fie exclusi din sistem . Cei cu 5 si 6 sa se angajeze la supermarket . Rezultatele testarilor sa fie publice . Testarile sa fie inregistrate video ca la bac proba scrisa si proba orala ca sa nu poata fi „aranjate in culise ” . NU POTI AVEA PERFORMANTA CU PROFESORI MEDIOCRI !!! MAJORITATEA DAU VINA PE ELEVI CIND DEFAPT VINA E LA PROFESORI .
„Nu e asta problema, că nu ai terminat materia, că n-ai făcut nu știu ce geometrie în spațiu și așa mai departe. Nu.”( zice dl prof Gologan)
Ba e o problema foarte grava, domnule profesor.
Daca la EN ai nevoie de o formula, pe care profesorul nu a predat- o la clasa si elevul plate demonstra acest lucru, atunci profesorul va avea o mare problema. Daca elevul are nevoie de volumul trunchiului de piramida si profesorul nu a reusit sa termine geometria in spatiu, atunci, dpv. legal prof. e raspunzator.
Inchipuiti- va un candidat la un examen, care a pierdut 2 puncte din aceasta cauza si a ratat admiterea acolo unde dorea sa mearga. Cum e, dle profesor?
Aste pe de o parte.
Pe de alta parte, sunt multe probleme in invatamantul nostru.
Unele au cauze interne. Remarcati faptul ca
„Profesorii au ajuns birocrați. Într-un an de zile s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare – nici nu vă închipuiți câtă birocrație e în sistemul de învățământ și nimeni nu vrea să o dea afară. De ce? Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo”.
Sistemul nostru de invatamant are si alte lucruri rele. Am vazut asta la inceputul anului scolar la noi: festivism si chiul!
Nicaieri, pe unde am fost, nu am vazut festivitate de deschidere a cursurilor. Culmea stiti care e: S- a facut festivitatea de deschidere a cursurilor, dar nu s- a deschis niciun curs. Elevii au plecatcacasa fara sa participe la niciun curs. Chiul in masa! Profesorul e platit la ora de curs tinuta nu chiulita!
In prima zi de scoala, unde am lucrat, in Franta, am intrat la clasa si am tinut prima lectie. Ati auzit de asa ceva in Romania? Nu!
In Franta, elevul si profesorul au orarul clasei, repartizarea pe sali de clase, respectiv, incadrarea proesorului. In Romania trec saptamani pentru a avea orarul si toti profesorii la clasa. La ei, exista cursuri de la prima pana la ultima ora de curs. Ati auzit bine: nu faci ora, nu primesti bani pe ea.
Cu privire la ” intuitie” , sunt si aici multe lucruri de spus.
„….matematica nu e o știință a formulelor, ci este o știință a intuiției, a folosirii creierului pentru a trage concluzii. ”
Corect!
Da matematica iti formeaza un anumit tip de gandire. Intuitia are un rol important. Numai ca, pentru a avea acea intuitie, trebuie sa inveti formulele. In prima faza, trebuia sa stii cum sa le deduci. In caz ca le uiti, asta te poate ajuta. Deci ce zice dl profesor nu te scuteste de invatarea formulelor. Dimpotriva! Beneficiile unei gandiri matematice le ai dupa ce inveti matemaica.
Aici sunt multe lucruricde spus. Acum a mai aparut si AI.
Ceea ce aveam odata biblioteci, acum totul e la distanta de un ” click”, oriunde si oricand. Atunci se pierdea mult timp.
In plus, acum AI va avea mult mai mare acces si la cel care utilizeaza aceasta biblioteca electronica. Ii poate furniza un ajutormult mai mare si mai rapid, prin ceea ce se stie deja. Aceasta e marea deosebire. Si decasta nu trebuie sa ne fie frica, ci trebuie sa ne bucuram ca avem aceasta posibilitate. Cand vom sti sa o folosim pentru realizarea scopului propus, o sa ne fie frica mai putin. Frica de necunoscut este o caracteristica umana.
Și atunci, de ce să nu facem mai puțin, dar mai bine? De ce să nu comparăm, de exemplu, programa de matematică din clasa a VI-a din România cu cea din Germania? Acolo se poate sta câteva luni doar la fracții zecimale. Este timp pentru exerciții, jocuri, proiecte și pentru înțelegerea reală a noțiunilor. La noi, programa este atât de încărcată, încât trecem foarte repede de la un conținut la altul.
În Italia, într-un schimb de experiență, am constatat că profesorii nici nu știau Teorema lui Thales, pentru că acolo nu se studiază în clasa a VII-a. La noi, în schimb, parcă nu mai știm cum să complicăm lucrurile.
Și la Evaluarea Națională am putea avea mai multe probleme practice: suprafețe, costuri, pierderi de material, situații reale. În schimb, apar distanțe și unghiuri în spațiu tot mai greu de intuit. La ce folosesc, concret, unui copil de 14 ani?
Schimbăm evaluările, schimbăm miniștrii, dar la matematică problema de fond rămâne: prea mult conținut și prea multe competențe de atins într-un timp prea scurt. Și atunci nu mai rămâne timp suficient pentru înțelegere și învățare temeinică.
Ar fi grav în Italia dacă profesorii nu ar ști teorema lui Thales.
Matematica NU poate fi ajutată de intuiție dacă elevul nu știe lucrurile de bază. Și chiar dacă e dotat academic și are și intuiție, nu e nevoie să muncească să redescopere teoremele vechi de mii de ani pentru a rezolva o situație-problemă.
Da, matematica ajută la organizarea gândirii și la formarea unor structuri logice… dar nu în lipsa bazei. Care bază se pune în învățământul primar (prin primele trei clase, CP-II, se trece ca gâsca prin apă, știi, nu știi, treci clasa că așa zice legea) iar dacă nu există, n-ai pe ce construi.
Nu știu cum speră d-l Gologan să fie inventivi elevii noștri, cu ore din ce în ce mai puține la matematică și științe, care-s legate toate între ele. Poate dânsul crede că avem doar Laplace, Newton și Leibniz printre noi, care așteaptă să fie descoperiți.
Domnule profesor ,o să vă pensionați si nu o să se facă nimic.De 25 ani se spune: trebuie,trebuie,trebuie.
Se știe, se tot discută despre această programă încărcată, dar tot așa au rămas lucrurile.
Textul ar trebui corectat astfel încât executanții să nu fie executați.