Profesorii cu vârstă de pensionare puși din nou înaintea tinerilor în ordinea ocupării posturilor din școli, iar dreptul de a continua să predea până la 65 de ani se extinde și la cadrele didactice femei angajate pe durata de viabilitate a postului – propunere a Ministerului Educației

Ordinea etapelor de mobilitate rămâne neschimbată, iar stabilirea personalului didactic care se menține în activitate ca titular peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, rămâne la litera i), înaintea repartizării pe posturi pe perioadă nedeterminată a tinerilor absolvenți și a cadrelor debutante prin concursul național, prevăzută la literele m) și n). Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2027-2028, document care va înlocui actuala Metodologie aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.695 din 14 noiembrie 2025. O noutate aici este faptul că, pe lângă titulari, pot opta în această etapă și profesoarele aflate pe viabilitatea postului. Bărbații în schimb nu au acest drept, conform proiectului.

Calendarul propus pentru 2027-2028 confirmă același decalaj de aproape patru luni între cele două momente. Deciziile privind menținerea în activitate ca titular peste vârsta de pensionare urmează să fie emise în perioada 29 martie-2 aprilie 2027, în timp ce proba scrisă a concursului național este programată pe 14 iulie 2027, iar repartizarea finală a candidaților se încheie până pe 20 august 2027. Intervalul este practic identic cu cel din calendarul actual, unde deciziile de menținere în activitate se emit în perioada 25-27 martie 2027, proba scrisă are loc pe 21 iulie 2027, iar repartizarea pe 5-6 august 2027.

Mecanismul propriu-zis de menținere în activitate până la 70 de ani, reglementat acum la art. 50 din Capitolul V, se regăsește în proiect la art. 55, tot în Capitolul V, cu un text identic: aceleași condiții cumulative (post complet, viabil cel puțin un an școlar, fără reducere de activitate pe catedra respectivă), aceeași procedură prin comisia paritară a inspectoratului și aceeași aprobare finală a consiliului de administrație al ISJ. Articolul care permite reîncadrarea cadrelor didactice deja pensionate, sub condiția suspendării pensiei, rămâne neschimbat ca număr, art. 82, cu condiții identice, doar cu vârstele actualizate.

Problema nu este una izolată la nivelul unui județ. Date ale Ministerului Educației și Cercetării, transmise Parlamentului ca răspuns la o interpelare și citate de Edupedu.ro în septembrie, arată că în anul școlar 2025-2026, la nivel național, 4.752,03 norme au fost ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului, mai ales la învățământul primar, 677 de norme, preșcolar, 562 de norme, și educație timpurie, 518 de norme, în timp ce alte 2.201,74 de norme erau ocupate de cadre didactice pensionate, iar în martie 2026 erau 3.311 profesori pensionari care predau în regim de plată cu ora.

Ministerul a precizat, în același răspuns, că preferă încadrarea personalului pensionat pe posturile rămase neocupate în locul personalului fără studii corespunzătoare. Tot la nivel național, datele MEC din februarie 2026 arată că, din cei 200.845 de profesori aflați atunci în sistem, 43.818, adică 21,8%, aveau cel puțin 55 de ani, iar 9.921, adică 4,9%, depășiseră deja vârsta de pensionare și rămâneau în activitate, în timp ce ponderea debutanților a ajuns la doar 10,6%, față de 9,8% în 2021.

Inspectorul general al ISJ Bistrița-Năsăud, Vasile Șteopoaie, semnala la începutul anului școlar faptul că pensionarii sunt favorizați de metodologia de mobilitate, fiind în opinia sa o problemă atunci când absolvenții tineri nu găsesc post.

Pe acest fond, de la 1 septembrie 2026 a intrat în vigoare și prima de pensionare pentru profesorii care ies la pensie la vârsta standard, echivalentă cu două salarii de bază, conform art. 229 alin. (14) din Legea nr. 198/2023, anunță Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret, un stimulent care nu s-a mai aplicat în anii anteriori din cauza amânărilor succesive ale măsurii prin legile bugetare.

Pentru tinerii care intră acum în carieră, miza se resimte direct: o studentă la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, Dinuța Beica, spunea recent că de multe ori cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem și să se afirme, deși principalul motiv care îi ține pe tineri departe de catedră rămâne, spune ea, salariul, mai ales la început de drum.

Vârstele de pensionare cresc, dar din motive independente de minister

Vârstele legale de pensionare citate în proiect cresc ușor față de anul în curs, dar nu pentru că Ministerul Educației ar fi decis asta, ci pentru că urmează indexarea anuală prevăzută de legea pensiilor. Pentru femei, vârsta de pensionare urcă de la 62 de ani și 7 luni, cu un stagiu complet de cotizare de 33 de ani și 6 luni, la 62 de ani și 9 luni, cu stagiul complet de 33 de ani și 11 luni. Pentru bărbați rămâne neschimbată, 65 de ani, cu stagiul complet de 35 de ani. Pragul pentru reîncadrarea femeilor deja pensionate urcă similar, de la 67 de ani și 7 luni la 67 de ani și 9 luni.

Singura schimbare de fond legată de subiect: protecția cadrelor din apropierea pensionării la restrângerea de activitate

Omodificare pe care nicio declarație publică nu a anunțat-o până acum este în actuala Metodologie, la art. 26 alin. (3), care conține opt criterii folosite atunci când, la aceeași disciplină, mai multe cadre didactice titulare trebuie să renunțe la post din cauza restrângerii de activitate. Litera f) a acestei liste se referă la cadrele didactice femei care îndeplinesc condițiile legale de pensionare și optează, la cerere, pentru pensionare. Litera g), însă, este un criteriu separat și general: activitatea prestată de orice cadru didactic titular, bărbat sau femeie, care împlinește vârsta de 65 de ani până la 1 septembrie, indiferent dacă persoana dorește sau nu să plece.

În proiectul pentru 2027-2028, acest criteriu general de la litera g) a dispărut. Nu apare nicăieri în textul noii propuneri. A rămas, la echivalentul ei, art. 36 alin. (4) litera f), doar criteriul care se referă strict la femeile care optează voluntar pentru pensionare la vârsta standard. Practic, proiectul elimină singura normă care făcea ca apropierea de 65 de ani să conteze automat împotriva unui cadru didactic în disputele de normă în cadrul restrângerii de activitate, lăsând în vigoare doar varianta la cerere, valabilă numai pentru femei. Este o modificare care întărește, nu slăbește, poziția cadrelor aflate aproape de pensionare, adică merge exact în sensul opus unei eventuale corectări a dezechilibrului semnalat public tât de Edupedu.ro cât și de reprezentanți ai profesorilor.

Proiectul mai conține o extindere care nu există în textul actual: la art. 26 alin. (4) litera b), dreptul de a opta între continuarea activității până la 65 de ani sau pensionare imediată se extinde și la cadrele didactice femei angajate pe durata de viabilitate a postului, adică la cele care nu au statut de titular pe perioadă nedeterminată. Actuala Metodologie, la art. 31 alin. (4), acordă acest drept doar cadrelor titulare și celor reîncadrate, nu și celor angajate pe durata de viabilitate a postului.

În fine, secțiunea dedicată pensionării s-a mutat, în interiorul Capitolului II, din poziția a noua, aproape de finalul capitolului, în poziția a patra, aproape de început.

Proiectul se află, la data acestui material, în dezbatere publică, iar formularea finală poate suferi modificări înainte de aprobarea prin ordin de ministru.

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.