O studentă la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, despre debutul în cariera de profesor: De multe ori, cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem / Principalul motiv care îi ține pe tineri departe de catedră „este salariul, mai ales la început de drum”

24.321 de vizualizări
Foto: Asociația Școala Încrederii
De multe ori, cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem și să se afirme”, spune Dinuța Beica, studentă, la 22 de ani, a UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP) și absolventă a programului de studiu Comunicare și Relații Publice. Declarația a fost consemnată într-un interviu realizat în cadrul campaniei media a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii, transmis redacției Edupedu.ro.

Întrebată care sunt principalele provocări pe care le observă în învățământul de stat, Dinuța Beica a pus pe primul loc relația dintre generații: „Există situații în care tinerii profesori simt că nu sunt susținuți sau că nu li se oferă suficientă deschidere.”

Perspectiva ei vine din partea cealaltă a unei probleme descrise, pe 5 octombrie, de profesori și directori cu experiență intervievați de Edupedu.ro: debutantul ajunge la catedră fără să fi văzut o condică, un consiliu profesoral sau o comisie metodică, iar sprijinul pe care îl primește de la colegii mai vechi depinde de bunăvoința acestora. Mentoratul pentru studenții practicanți este remunerat, în timp ce mentoratul pentru colegii deja angajați se face voluntar, a explicat atunci Raluca Voina, învățătoare și director adjunct la Școala nr. 6 din Brașov.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării din februarie 2026, analizate de Edupedu.ro pe 3 septembrie, din cei 200.845 de profesori din anul școlar 2025-2026, 43.818 (21,8%) aveau cel puțin 55 de ani și vor ajunge la vârsta de pensionare în următorii zece ani. Alți 9.921 (4,9%) îndepliniseră deja condiția de vârstă pentru pensionare și erau încă în sistem. De cealaltă parte, debutanții erau 21.196, adică 10,6% din total, față de 9,8% în 2021. În cinci ani, numărul lor a crescut cu doar 1.514 persoane, de la 19.682, o creștere insuficientă pentru a compensa valul de pensionări care urmează.

Titularizare promovată, dar fără post: „depinde mult și de județ”

Tânăra vorbește și despre o problemă cu care se confruntă, an de an, mai ales absolvenții de PIPP: candidați care vor să intre în sistem, susțin concursul de titularizare, dar nu găsesc posturi, „iar acest lucru depinde mult și de județ”.

Observația se suprapune peste un mecanism prevăzut explicit de legislație. Potrivit Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare în anul școlar 2026-2027, aprobată prin OME nr. 6.695/14.11.2025, menținerea în activitate ca titular peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, în baza art. 229 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, are loc înaintea repartizării pe posturi a candidaților care au promovat concursul național de titularizare. Conform calendarului mobilității, deciziile de menținere în activitate au fost emise între 17 și 27 martie 2026, iar repartizarea candidaților admiși la concurs a avut loc între 5 și 8 august 2026.

Efectul este vizibil tocmai la învățământul primar și preșcolar, specializările cu cea mai mare concurență pe post. La finalul lunii august, Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general al ISJ Bistrița-Năsăud, a dat în Consiliul Prefectural un exemplu concret, relatat de Edupedu.ro pe 26 august: „Avem o învățătoare care, în anul școlar viitor, va împlini vârsta de 70 de ani și este încă titulară la catedră. Și avem 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar care nu au încă post.”

Paradoxul este că, în același județ, aproximativ 190 de posturi rămăseseră neocupate, peste jumătate în mediul rural, însă la discipline precum Fizica, Chimia și Informatica. La învățământul primar, la educația timpurie și la educație fizică, situația era inversă: mulți candidați, puține posturi. Inspectorul a spus atunci că etapa de prelungire a activității pentru cadrele didactice care ating vârsta de pensionare „ar trebui să se desfășoare la sfârșit”, adică după repartizarea absolvenților, o schimbare care ar presupune modificarea Metodologiei-cadru aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

Dinuța Beica mai povestește că, în practica pedagogică, lucrează cu o învățătoare cu aproximativ 30 de ani de experiență, care „folosește foarte bine atât materiale tradiționale, cât și digitale”. Iar profesorii la clasa cărora fac practică studenții „ne răspund la întrebări, ne oferă sfaturi”, spune ea. De menționat faptul că practica pedagogică este susținută cu plată către îndrumătorii de practică, de către stat, dar odată intrați în sistem, mentoratul se face „de bună voie”, voluntar din partea profesorilor cu experiență, după cum arătau mai multe cadre didactice pentru Edupedu.ro de Ziua Internațională a Profesorului.

Fără liceu pedagogic, formarea practică a venit din afara facultății

Golul dintre pregătirea din facultate și realitatea clasei, semnalat de profesorii cu experiență, apare și în povestea studentei. Dinuța Beica spune că s-a înscris în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” pentru că avea nevoie de informații practice despre ce înseamnă, cu adevărat, să lucrezi cu copiii: nu a absolvit un liceu pedagogic și a simțit nevoia unor experiențe care să completeze această lipsă. În paralel, activează ca trainer și coordonator în tabere pentru copii, experiență care spune că o ajută inclusiv la practica de la grădiniță și de la clasele mici.

Din proiect, cele mai utile i s-au părut workshop-urile fizice, alături de studenți și cadre didactice din județul Mureș, sesiunile online pe teme precum psihologia copilului și diferențele dintre etapele de vârstă, dar mai ales disponibilitatea mentorilor, cu care participanții au păstrat legătura și pe WhatsApp, în afara sesiunilor oficiale. „Consider că acest tip de susținere este foarte valoros”, spune tânăra. Este exact tipul de sprijin pe care, în sistem, debutanții îl primesc doar dacă un coleg mai vechi alege să îl ofere.

A aplicat deja la practica pedagogică o parte dintre lucrurile învățate, inclusiv instrumente digitale precum Kahoot, Wordwall, Canva, Prezi, Genially sau Book Creator.

Comportamentul unor profesori

A doua problemă semnalată de studentă este „comportamentul nepotrivit al unor profesori”. Din punctul ei de vedere, profesorii trebuie să fie exemple pentru elevi, iar pentru această profesie ar trebui să existe o atenție mai mare asupra echilibrului emoțional și psihologic al celor care intră în sistem.

Ea leagă problema și de lipsa formării continue: un profesor care nu mai participă la cursuri și „rămâne blocat în aceleași idei” se adaptează tot mai greu la comportamentul și nevoile copiilor de azi. Tânăra își amintește că, pe când era elevă, a avut un profesor care preda 10-15 minute, după care îi lăsa pe elevi să facă ce voiau.

Pe lista problemelor din sistem, Dinuța Beica mai trece alegerea unei facultăți „doar pentru a o termina”, fără intenția de a profesa ulterior, reducerea burselor pentru elevi și studenți, schimbările dese de la nivelul Ministerului Educației, care „creează instabilitate”, și lipsa unei direcții coerente care să ofere elevilor, studenților și profesorilor mai multă predictibilitate.

Salariul de debutant, principalul motiv care îi ține pe tineri departe de catedră

Întrebată dacă meseria de profesor este atractivă pentru tineri, tânăra răspunde că principalul motiv care îi ține departe pe tineri „este salariul, mai ales la început de drum”. Ea spune că, personal, nu privește meseria „doar prin prisma banilor”, ci prin prisma relației cu copiii.

Soluția pe care o propune pentru creșterea atractivității profesiei este o promovare autentică, prin întâlniri în care tinerii să audă direct de la profesorii din sistem cum arată meseria în realitate, „cu bune și cu dificultăți”.

Pentru viitoarea ei clasă își propune o învățare interactivă, cu materiale didactice concrete și activități nonformale: ieșiri la teatru atunci când o poveste studiată la limba română există și ca spectacol, excursii tematice care să lege geografia, științele și educația civică. Un profesor de încredere, spune ea, este cel care nu face diferențe între elevi și „nu vorbește pe un ton ridicat”.


14 comments
  1. Adevarul este ca invatamantul ar trebui sa fie deschis in special tinerilor. Daca exista o categorie sociala care ar merita pensionare timpurie este tocmai casta dascalilor. Majoritatea oricum nu ajung sa se bucure prea mult de pensie, avand in vedere conditiile in care se lucreaza acum acolo.

  2. Atâta timp cât la acest concurs de directori sunt oameni trecuți de 65 care încă dau concursul,ce loc sa lase?!
    La catedra sunt unii trecuți de 67 sau care au 69! Legea îi lasă până la 70!

  3. Nu se gasesc posturi pentru ca au fost taiate de guvern!
    Economia bugetara a fost facuta in proportie de 80-90% pe spinarea sistemului de Educatiei.

  4. Da, întrebarea principală e de ce nu mor bătrânii când tinerii au nevoie să le ia locul. Nu-i bai, veți ajunge și voi bătrâni.

    De ce nu se duc la pensie cei care au vârsta – poate că nu le ajunge pensia pentru supraviețuire. E drept că un tânăr care se consideră nemuritor, cum ne-am considerat și noi, nu știe ce e aceea boală profesională (încă), și cum e să fii bătrân, bolnav, și cu o pensie de 3 lei. Nici nu cred că vor mai apuca să afle.

    1. Sunteti de un sarcasm sinistru madamme. Mi-ar fi rusine sa postez in calitate de cadru didactic cele afirmate de dumneavostra! Tinerii isi croiesc un drum in cariera aceasta a junglei educationale, iar tupeul si lipsa de bun simt a dumneavoastra, cei trecuti de 65 de ani care va agatati de salariile frumoase ce le umflati dupa o cariera, DA, sunt un impediment in angajarea tinerilor! Ei isi croiesc un drum in viata, au nevoie de o slujba, de un viitor, iar dumneavostra, niste putreziciuni ale sistemului, tineti functii ocupate in sistem, cu toate ca sistemul va plateste dublu cat ar incadra un tanar absolvent! Nu va dati dusi ca nu va mai satura Dumnezeu de bani si va e frica de trecerea de la salarii de 8000 lei in mana la pensii de 3500 lei! Dar nu aveti pic de rusine sa incetati o cariera cand tineri care vor sa isi intemeieze o familie si au nevoie de bani , le radeti cu mult sarcasm in nas, ca nu aveti pic de empatie fata de semenii vostri! Sa va fie rusine tuturor babelor si mosilor din sistem care va agatati de profesie, plictisiti si fara nicio remuscare! Sa va judece Dumnezeu!

      1. Să vă fie rușine de cum gândiți despre colegii dumneavoastră aflați lla o vârstă mai înaintată! Părinții și bunicii dumneavoastră sunt babe, moși sau putreziciuni? Ce fel de valori insuflați elevilor dumneavoastră?

      2. Dragă d-le, am 49 de ani și nu sunt învățătoare, deci habar n-ai cui te adresezi făcând aceste presupuneri generale.

        Cei care sunt acum în sistem au ocupat locuri prin concurs, nu le-au primit cadou pentru că erau tineri. Repet, au concurat pentru postul ocupat, oriunde se afla acel post. Nu pe acasă, nu în același oraș, nici măcar într-un oraș – fiecare a mers unde a avut post de ocupat.

        Toți îmbătrânim. Vei ajunge și d-ta o „putreziciune”, la trup cel puțin, căci la minte pari să fii, deja.

      3. Considerați că meritați un răspuns pentru ce ați scris aici?!

        Poate doriți și un post în învățământ? M-aș bucura să nu-l obțineți. Cu așa atitudine, mai bine lipsă.

    2. Spun și eu adevărul meu! Când am luat primul salariu, colegii mai în vârstă ne compătimeau și ne încurajau să ne luăm gradele didactice. Salariul meu era de 8 ori mai mic decât al colegilor cu 25 de ani vechime, cu gradul I. Astăzi nu mai este așa! Salariul unui debutant este cu cel mult 1000 de lei mai mic, deci e muuuult mai motivant!

    3. Au avut o viață la dispoziție să facă economii. Și…cam ajunge pensia! Desigur, pentru croaziere și excursii in America, lunar, nu! Nu mai spun de cei care au dat meditații la greu și „la negru”, sute de mii lunar nedeclarate, neimpozitate. Probabil sunteți dintre cei de 70+ nesătui…Fără perfecționari, fără examene de jumătate de secol și LA jumătate de secol diferența de vârstă și concepții fata de adolescenți (și eventual peste 65!!! 😡ani diferența vârstă de preșcolari). Urâtă atitudine, cu girul legii. Eu sunt la pensie din învățământ la vremea mea, fără niciun an în plus. Da, să STAI sa citești cu ochelarii pe nas din carte la catedra poți pâna la 90 (eventual transplant de cristalin)și atunci încă, de ce, nu? Daca ai muncit 40 ani cu adevărat și ai o educație și un bun-simț, pleci cu bucurie. Nu trebuie să mori ȘEZÂND babă caraghioasă (sau moș cu incontinență) la catedră, dar poți STA acasă și eventual să te angajezi la privat.

      1. Rușine, comentacule. Cu așa o atitudine față de cei în vârstă, țara asta o va duce bine. /s

        Fix dintr-un salariu de învățător se adună averi pentru croaziere. Unii dintre voi nu aveți simțul măsurii, te pomenești că ne scrii de pe plajă din Dubai și ai impresia că așa trăiesc toți românii.

        1. Din salariul de educatoare nu se aduna averi, dar să nu uităm cadourile cu miile…Și oricum, o pseudoeducatoare de 65+-70 ani in fața unor copii de 3-4 ani, e jenant. Probabil „mata” ai vârsta asta sau, nu, ai vreo strabunică educatoare, încă..Și e clar că nu ai competențe de înțelegere a unui text, fiindcă ideea era, tocmai, că pensia unui profesor care a trăit strict din salariu nu ajunge pentru croaziere, doar că sunt enorm de mulți care NU au trăit doar din salarii

          1. Și de unde ai d-ta cunoștințe despre asta? Ai vreo statistică oficială, sau măcar vreun sondaj făcut aiurea, fără nicio bază de verificare? Nu. Le-ai scos din străfundurile minții d-tale.

            Nu țin partea nimănui, eu nu mă simt capabilă de a lucra cu copiii de vârste atât de mici, dar le văd pe colegele educatoare (unele aproape de vârsta pensionării) cât de mult muncesc și cum organizează toate activitățile posibile pentru a ajuta copiii să se dezvolte (la care copiii chiar participă, iar părinții sunt într-adevăr implicați, unde e cazul – ceea ce nu se mai întâmplă pe măsură ce copilul crește în vârstă). Asta în mediul rural, într-o zonă săracă, unde nu se fac (și nu s-au făcut) cadourile pe care insinuați că le-ar primi în general profesorii. Poate d-ta cumperi cadouri, sau ai cumpărat, dar practica asta a cam apus. Sigur că există și excepții. Poate prin orașele mari încă faceți așa. Dar în țară e sărăcie și în rural e și mai multă.

            Când citesc astfel de comentarii începe să-mi pară rău de toți banii din salariu (că alte venituri n-am, nu dau meditații și nici nu-mi doresc să dau, pentru că muncesc ca să trăiesc și nu invers) pe care i-am ”băgat” efectiv în școală, cumpărând de la perdele, draperii, markere, până la materiale didactice pentru experimente, căci de la minister nu vin de zeci de ani. Nu-mi pare (încă) rău de miile de lei pe care le-am cheltuit cumpărând elevilor cărți pentru biblioteca clasei, ca să mă asigur că citesc într-adevăr ceva și nu doar vegetează în bancă. Poate era cazul să stau și eu, și cei ca mine, cuminți și să ne mulțumim cu tabla și creta/markerul dat de școală, și dincolo de astea, să nu mișcăm un deget, pentru că auzi, suntem ”pseudoeducatoare, babe caraghioase și moși cu incontinență” și nu merităm nici respect.

            PS Nu am încă 50 de ani dar mă apropii de vârsta asta, am avut colege pensionate la 57 de ani, eu mă voi pensiona (dacă mai există sistem de pensii) la 65 DACĂ nu schimbă acești minunați politicieni legea pensiilor ca să ne oblige să fim moși și babe la catedră până la 70 de ani. Dacă aș putea, azi m-aș retrage din sistem, dar sunt prea în vârstă pentru a mai intra în alt domeniu de activitate. Și ca mine sunt mulți. Din 300000 de oameni, dac-om mai fi atât de mulți, vedeți 100 de persoane care se agață de locul de muncă din diverse motive și ne acuzați pe toți că suntem ce credeți voi că suntem.

            Iar d-ta spui că te-ai pensionat… E bine să stai protejat de un contract social care pentru cei care vin din urmă nu mai există sau este erodat în fiecare minut din zi, și să emiți judecăți de valoare? Ce-i al d-tale e pus de-o parte, restul sunt fraieri pentru că nu au ieșit încă și ei la pensie? Unii oameni pare c-au trăit degeaba.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *