ANALIZĂ Aproape 44.000 de profesori români vor ajunge la vârsta de pensionare în următorii 10 ani, arată datele Ministerului Educației. Numărul de profesori tineri intrați în sistem nu ține pasul

9.082 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
Aproape 44.000 de cadre didactice, adică peste a cincea parte (21,8%) din cei 200.845 de profesori aflați acum în sistem din datele MEC analizate de Edupedu.ro, au deja 55 de ani sau mai mult. În următorul deceniu, aceștia vor atinge vârsta standard de pensionare prevăzută de legea pensiilor – 65 de ani. În același timp, comparat cu situația similară din 2021, ponderea debutanților a crescut doar marginal, semn că, pe hârtie, sistemul nu pare pregătit pentru amploarea valului de pensionări care se apropie.

Edupedu.ro a analizat datele privind personalul didactic din învățământul preuniversitar, pe vârste și grade didactice, la nivelul fiecărui județ, valabile în februarie 2026 – practic anul școlar 2025-2026, cel mai recent încheiat.

Pentru a stabili cine se apropie de pensionare, am aplicat grilele oficiale de vârstă standard de pensionare din Anexa 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Pentru bărbați, vârsta standard e fixă, de 65 de ani, pentru toți cei născuți din 1950 încoace. Pentru femei, vârsta standard crește gradual, de la 57 de ani pentru cele născute în 1944 până la 65 de ani pentru cele născute din 1970 încoace – o etapizare care se încheie abia în ianuarie 2035. Setul de date al MEC nu indică sexul cadrelor didactice, ci doar vârsta, gradul didactic și județul, așa că am calculat două scenarii, unul pe grila pentru femei, altul pe cea pentru bărbați. Am considerat scenariul pe grila pentru femei drept cel mai apropiat de realitate, dat fiind că învățământul preuniversitar este un domeniu în care prezența feminină este covârșitoare: potrivit rapoartelor Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar, peste 90% dintre învățători și educatoare și peste 70% dintre profesorii de gimnaziu și liceu sunt femei.

Calculat astfel, aproape 9.921 de profesori (4,9% din total) au depășit deja vârsta standard de pensionare, dar rămân activi în sistem.

Alți 11.889 (5,9%) vor împlini vârsta de pensionare în următorii cinci ani, până în 2031, ceea ce înseamnă că, până atunci, aproape 21.810 de cadre didactice – peste una din zece, 10,9% din total – vor fi eligibile pentru pensie.

Distribuția pe vârste a profesorilor

Număr profesori pe fiecare vârstă, în anul școlar 2025-2026

– total 200.845 persoane –

Sursă: Ministerul Educației și Cercetării / Grafic: Edupedu.ro.

În următorii cinci ani de după aceea, până în 2036, li se vor adăuga încă 22.008 profesori, ridicând totalul cumulat la 43.818 de persoane, adică 21,8% din întregul corp didactic actual. Dacă am calcula, la polul opus, ca și cum toate cadrele didactice ar fi bărbați, cu vârsta fixă de pensionare la 65 de ani, numărul celor deja eligibili scade la 6.187 (3,1%), iar cel al celor ce ating pragul în următorii cinci ani urcă ușor, la 12.270.

Totalul cumulat pe zece ani rămâne însă identic în ambele scenarii – aproape 44.000 de persoane -, pentru că, indiferent de grila folosită, cifra cuprinde de fapt aceeași populație: toți cei care au acum 55 de ani sau mai mult.

Numărul e cu atât mai relevant cu cât vine imediat după vârful demografic al corpului didactic.

Grupa de vârstă 45-54 de ani, cea mai numeroasă din sistem, cuprinde singură 75.480 de persoane, adică 37,6% din tot personalul didactic – o generație care nu e încă în fereastra de pensionare analizată aici, dar care va intra în ea în deceniul următor.

Practic, sistemul se pregătește pentru două decenii consecutive în care ies din activitate zeci de mii de profesori experimentați.

Comparația cu o situație MEC similară, din 18 august 2021, arată că sistemul nu a compensat până acum acest val care se apropie. Datele din 2021 nu conțin defalcare pe vârste, ci doar pe grade didactice și județe, dar permite o comparație directă a structurii corpului didactic la un interval de cinci ani. Numărul total de cadre didactice a rămas aproape neschimbat: 201.612 în august 2021, față de 200.845 acum, o scădere de doar 0,4%. Ponderea profesorilor debutanți – cei mai recent intrați în sistem – a crescut ușor, de la 9,8% din total în 2021 la 10,6% acum (de la 19.682 la 21.196 de persoane, +7,7%), dar rămâne mult sub ponderea profesorilor cu gradul didactic I, care reprezintă în continuare peste jumătate din tot corpul didactic – 56,4% în 2021, 56,1% acum, practic neschimbată.

Deci chiar dacă intrările de debutanți au crescut ușor, ritmul lor nu pare, cel puțin la nivel de structură generală, suficient de alert ca să compenseze ieșirea din sistem a zecilor de mii de profesori care se apropie de vârsta de pensionare.

De remarcat și fenomenul invers: aproape 10.000 de cadre didactice rămân active dincolo de vârsta standard de pensionare calculată pe grila pentru femei, o parte dintre ele probabil pentru a acoperi posturi care altfel ar rămâne vacante, mai ales în județele cu deficit de profesori tineri.

Tabelul cu vârstele profesorilor pe fiecare județ, pe grade didactice, în anul școlar 2025-2026:

VarstaDebutantDefinitivGrad IIGrad IFara PregatireTotal
1810000111
19397120043452
2052617900106811
2140640000126932
221215446001571818
231387848801872430
241364122011021282824
251198146218921593010
26938153724131252844
277891514379101112803
287131305508191152660
29583115861249892491
30475107871085722420
31523956765122842450
32458874723991182272
33366748637136751962
34384853771256972361
35428926997628853064
36534106612789771213976
37518924111811531293842
38491934118715761224310
39492963122617611294571
40457914109917691234362
4145891310592147914668
4236587410723005775393
4334487111213561645961
4442588711404299986849
4538186711505242707710
4636886610875597998017
473768219705931898187
4839488310156317858694
493608029956612908859
502977228586359788314
5129870283759171017855
522715515804839586299
532705334824415745774
542444885104450795771
552454364193948775125
562314374053901835057
5725548937839901015213
582765644985176996613
591242572092709543353
60952381642577483122
61841861912425212907
62681911422076302507
6354129891644181934
6465123871506191800
654175601240151431
66344344973141108
6731303479612903
681223206809744
691522164703526
7012593453374
711216122375282
7210691728205
7361651284159
746321212134
755117811105
7644360475
7712136242
7831427035
7924020228
8010012114
81010607
82010304
83000303
84000404
85000202
86000000
87000000
88000101
89100001
90000000
TOTAL2119634410282421127074290200845


10 comments
  1. Pentru ce să intre tinerii în sistem? Nu văd din afara lui cât de competenți sunt proeuropenii numiți de partide? Indiferent pe unde s-au școlit (în țară sau în străinătate) sau câte facultăți au făcut (chiar și simultan) tot nimic nu știu să facă. De ce? Oamenii competenți din sistem sunt scârbiți de politică și nu vor să intre în mocirlă cu …

  2. Ce vor face, vor angaja imigranţi? Să mai ceară performanţă şi de la ei! Căci de la generaţia nopastră, nici nu mai zic! Nici nu a început bine anul şcolar şi deja principala grijă a Ministerului este portofoliul cât mai stufos al profesorului!

  3. Da, dar acum sunt 80 000 de titulari peste necesar, așa că e loc…destul…

  4. Fin tabel se observă că sunt și foarte multi fara pregătire ( deci fara studii corespunzătoare) până și după varsta de 65. Si în segmentul de 50 sunt fara pregătire foarte multi. Eu personal nu pricep cum.

  5. Mai am 16 ani până la stagiul complet de cotizare, 17 până la vârsta standard (fără reduceri de orice fel, și conform legii actuale, e timp destul să crească dragii noștri guvernanți vârsta de pensionare până la 80 de ani, căci de ce nu).

    Dacă aș putea, acum aș ieși la pensie. Uzura psihică e de neconceput de cei care nu lucrează în sistemul de educație (presupun că și în cel de sănătate e la fel) și de fapt în cam toate domeniile în care lucrezi direct cu alți oameni. Bolile noastre profesionale – dintre cele mai ”simple” fiind bolile cardiovasculare și afecțiunile lombare, sciaticile, afecțiunile oculare, nici nu mai vorbesc despre tulburările anxioase sau altele asemenea etc – nu sunt recunoscute în niciun fel. Aveam un spor pentru stresul cauzat de munca în acest sistem, în nou-propusa lege care nu a trecut la limită se elimina acest spor – poate că o ducem prea bine și noi nici nu știam.

    Eventual va trece o nouă lege, cu siguranță vor tăia orice se poate tăia (și s-a demonstrat că se poate tăia mult de la învățământ, nimănui nu-i pasă de consecințele pe termen lung.) Nimeni nu va mai rămâne după ce pleacă generația decrețeilor și cei care le-au urmat imediat, nu la niște salarii de mizerie, o atitudine complet deplasată a societății față de educație și educatori, și în fața unor elevi dependenți complet de un ecran (nici nu spun de tehnologie, căci nu o folosesc în scopuri educative, doar pentru auto-îndobitocire).

    După ei (și noi, imediat următorii), potopul.

    PS Pentru cei care vor sări cu siguranță să spună că AI-ul va educa elevii, succes. Avem AI acum și singurul lucru pe care-l face e să-i le scadă și mai mult IQ-ul.

  6. Statistic vorbind… posibil sa fie asa. Din tabelul adaugat, sunt peste 6 mii de profesori peste varsta de 65 de ani (care ar trebui safie la pensie) si din cei care se apropie de acea varsta, multi nici nu se gandesc sa iasa la „de drept” si trag sa ramana cat mai mult in sistem. Oameni de 70 de ani care plang ca „vai, nu se poate sa mai ramana. Ei ce fac acasa”.

  7. De mult timp am atenționat, și prin intermediul acestui site, despre criza de personal a sistemului de învățământ, care va izbucni în cel mult 10 ani.

  8. Bună ziua! Am citit articolul. Sunt doar statistici. Câți sunt fără studii de specialitate în sistem și cei cu studii de specialitate cu licență, definitivat, grade lucrează la privat? Se știe?

    1. Bună ziua! Fără studii de specialitate sunt circa 4.000, cu fluctuații de la an la an. Mulțumim pentru mesaj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *