Academicianul Ioan Aurel Pop a criticat dur sistemul de educație românesc pornind de la modul în care se predă Istoria Comunismului, într-o disciplină separată și cronologic în cadrul orelor de Istorie, la modulele școlare care fragmentează învățarea sau la introducerea săptămânilor tematice: Școala Altfel și Săptămâna Verde. El a ținut discursul în cadrul Congresului Naţional al Istoricilor Români de la Bucureşti, din perioada 9-12 Septembrie, scrie News.ro.
- Congresul Național al Istoricilor Români are tema „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”
- AMintim, Istoria Comunismului este disciplină obligatorie la clasa a XII-a și a XIII-a, începând cu anul școlar 2025-2026.
Fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a ținut un discurs dur la Congresul Național al Istoricilor Români, în data de 11 septembrie, în care a atras atenția asupra faptului că Istoria Comunismului se predă fragmentat, într-o disciplină separată de Istorie.
„Eu, ca persoană istorică, n-am fost de acord cu decuparea unor capitole din istoria noastră şi transformarea lor în disciplină şcolară. Dar eu n-am auzit ca în şcoală să se despartă din fizică matematica, mecanica sau optica, să se facă special ca disciplină. Istoria comunismului nu are sens dacă nu înveţi ce a fost înainte. (…)
Dar atrag atenţia că, fără să se ştie cum au fost trataţi românii în primii 10-15 ani de comunism bolşevic, cu brutalitatea unui agresor feroce, nu se poate înţelege nici de ce ulterior au urmat exagerări naţionaliste câteodată groteşti. Nimic pe lumea asta nu izvorăşte din nimic. De aceea, istoria trebuie cunoscută de la vechi spre nou. Faptele şi evenimentele decurg unele din altele, unele noi din altele vechi şi nu invers”, a adăugat Ioan-Aurel Pop.
Discursul lui Pop devine polemic atunci când încearcă să identifice sursa acestor transformări, scrie News.ro.
Istoricul vorbeşte despre o categorie de intelectuali pe care îi descrie printr-o serie de etichete: „progresişti, neomarxişti, globalişti, anulatorii culturii şi, mai nou, treziţii”.
„Cumva, după o luptă de vreo 5 ani, s-a revenit parţial la studiul consacrat al disciplinelor menţionate, Obiecţiile progresiştilor, neomarxiştilor, globaliştilor, anulatorilor culturii, mai nou ale treziţilor, au fost cu greu îndepărtate, măcar în anumite sene”, a mai declarat istoricul.
El contestă însăşi ideea că materia de studiu poate fi reorganizată după criterii schimbătoare.
„Mai întâi, e clar că lumea nu poate fi cunoscută şi studiată pieptiş, global, sau, dacă nu, pe felii tăiate după capul fiecăruia. Oricât de multă originalitate am vrea pe lumea asta, materia de studiu trebuie organizată cumva obiectiv, după cum văd şi cred cei mai mulţi, şi nu unele capete individuale înfierbântate. Chiar dacă ni se pare unora că lumea asta nu are nicio armonie, noi, dascălii, suntem obligaţi să-i dăm armonie în studiu şi prin studiu”, apreciază Ioan-Aurel Pop.
Pentru el, cronologia nu este un rest al unei pedagogii depăşite, ci chiar condiţia înţelegerii istoriei.
„În al doilea rând, e la fel de clar că studiul cronologic al lumii n-a fost o invenţie comunistă…”, a adăugat.
Structura modulelor școlare și introducerea Școlii Altfel și Săptămânii Verzi
Ioan Aurel Pop mai spune sistemul de educație este afectat și de fragmentarea structurii școlare în module, vacanţe, dar şi introducerea unor săptămâni tematice.
„Facem şi lucruri nefăcute. În loc de trei trimestre şi trei vacanţe… punem cinci module şi cinci vacanţe asezonate cu „Şcoala altfel” sau „Săptămâna verde”… materia şi predarea devin aşa de fragmentate încât nu se mai înţelege nimic”, a mai declarat Ioan-Aurel Pop.
În continuarea argumentului, el descrie efectele fragmentării asupra profesorilor şi elevilor: „Profesorii sunt fragmentaţi în predare, nu se mai înţelege nimic. Elevii trec de la una la alta, cinci module, cinci vacanţe în loc de trei trimestre şi trei vacanţe consacrate. Istoria, limba şi literatura română predate haotic, neselectiv şi întâmplător, în ore tot mai puţine conduc societatea viitoare spre haos.”
Pentru Pop, problema nu este doar una de organizare administrativă. Ea are consecinţe asupra felului în care se formează viitorii adulţi: „Nu degeaba se spune că aşa cum e şcoala, aşa e şi lumea… La noi se vede acum un dispreţ pentru şcoală şi o mare discriminare„, a spus academicianul.
