Academicianul Ioan Aurel Pop a criticat dur sistemul de educație românesc pornind de la modul în care se predă Istoria Comunismului, într-o disciplină separată și cronologic în cadrul orelor de Istorie, la modulele școlare care fragmentează învățarea sau la introducerea săptămânilor tematice: Școala Altfel și Săptămâna Verde. El a ținut discursul în cadrul Congresului Naţional al Istoricilor Români de la Bucureşti, din perioada 9-12 Septembrie, scrie News.ro.
- Congresul Național al Istoricilor Români are tema „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”
- AMintim, Istoria Comunismului este disciplină obligatorie la clasa a XII-a și a XIII-a, începând cu anul școlar 2025-2026.
Fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a ținut un discurs dur la Congresul Național al Istoricilor Români, în data de 11 septembrie, în care a atras atenția asupra faptului că Istoria Comunismului se predă fragmentat, într-o disciplină separată de Istorie.
„Eu, ca persoană istorică, n-am fost de acord cu decuparea unor capitole din istoria noastră şi transformarea lor în disciplină şcolară. Dar eu n-am auzit ca în şcoală să se despartă din fizică matematica, mecanica sau optica, să se facă special ca disciplină. Istoria comunismului nu are sens dacă nu înveţi ce a fost înainte. (…)
Dar atrag atenţia că, fără să se ştie cum au fost trataţi românii în primii 10-15 ani de comunism bolşevic, cu brutalitatea unui agresor feroce, nu se poate înţelege nici de ce ulterior au urmat exagerări naţionaliste câteodată groteşti. Nimic pe lumea asta nu izvorăşte din nimic. De aceea, istoria trebuie cunoscută de la vechi spre nou. Faptele şi evenimentele decurg unele din altele, unele noi din altele vechi şi nu invers”, a adăugat Ioan-Aurel Pop.
Discursul lui Pop devine polemic atunci când încearcă să identifice sursa acestor transformări, scrie News.ro.
Istoricul vorbeşte despre o categorie de intelectuali pe care îi descrie printr-o serie de etichete: „progresişti, neomarxişti, globalişti, anulatorii culturii şi, mai nou, treziţii”.
„Cumva, după o luptă de vreo 5 ani, s-a revenit parţial la studiul consacrat al disciplinelor menţionate, Obiecţiile progresiştilor, neomarxiştilor, globaliştilor, anulatorilor culturii, mai nou ale treziţilor, au fost cu greu îndepărtate, măcar în anumite sene”, a mai declarat istoricul.
El contestă însăşi ideea că materia de studiu poate fi reorganizată după criterii schimbătoare.
„Mai întâi, e clar că lumea nu poate fi cunoscută şi studiată pieptiş, global, sau, dacă nu, pe felii tăiate după capul fiecăruia. Oricât de multă originalitate am vrea pe lumea asta, materia de studiu trebuie organizată cumva obiectiv, după cum văd şi cred cei mai mulţi, şi nu unele capete individuale înfierbântate. Chiar dacă ni se pare unora că lumea asta nu are nicio armonie, noi, dascălii, suntem obligaţi să-i dăm armonie în studiu şi prin studiu”, apreciază Ioan-Aurel Pop.
Pentru el, cronologia nu este un rest al unei pedagogii depăşite, ci chiar condiţia înţelegerii istoriei.
„În al doilea rând, e la fel de clar că studiul cronologic al lumii n-a fost o invenţie comunistă…”, a adăugat.
Structura modulelor școlare și introducerea Școlii Altfel și Săptămânii Verzi
Ioan Aurel Pop mai spune sistemul de educație este afectat și de fragmentarea structurii școlare în module, vacanţe, dar şi introducerea unor săptămâni tematice.
„Facem şi lucruri nefăcute. În loc de trei trimestre şi trei vacanţe… punem cinci module şi cinci vacanţe asezonate cu „Şcoala altfel” sau „Săptămâna verde”… materia şi predarea devin aşa de fragmentate încât nu se mai înţelege nimic”, a mai declarat Ioan-Aurel Pop.
În continuarea argumentului, el descrie efectele fragmentării asupra profesorilor şi elevilor: „Profesorii sunt fragmentaţi în predare, nu se mai înţelege nimic. Elevii trec de la una la alta, cinci module, cinci vacanţe în loc de trei trimestre şi trei vacanţe consacrate. Istoria, limba şi literatura română predate haotic, neselectiv şi întâmplător, în ore tot mai puţine conduc societatea viitoare spre haos.”
Pentru Pop, problema nu este doar una de organizare administrativă. Ea are consecinţe asupra felului în care se formează viitorii adulţi: „Nu degeaba se spune că aşa cum e şcoala, aşa e şi lumea… La noi se vede acum un dispreţ pentru şcoală şi o mare discriminare„, a spus academicianul.
12 comments
Eu un lucru nu înțeleg.
Imediat ce pierd funcția toți devin ,, prețioși ”
Când Iohannis a impus săptămâna verde a protestat?
Măcar pe contul de Facebook?
Nu
Când Câmpeanu a impus modulele fără consultare a reacționat?
Măcar într-un podcast?
Nu
Atunci ce vrea de fapt acum?
Cum mai poate ajuta societatea acum dacă nu a încercat când avea un rol determinant și o funcție cu influență?
Are perfectă dreptate domnul academician! Și….mai puțin cu părereologia habarnistă a mașinațiunii propagandiste!!!!
Urmăresc de ani de zile declarațiile acestui om. Sunt profesor de trei decenii si am ajuns sa-l folosesc ca cel mai concludent exemplu pentru ce inseamna „cult” (calitate ce o posedă) respectiv „inteligent” (trăsătură la care este corigent fără echivoc). Suntem obișnuiți sa auzim termenii folositi de el in discurs la tot felul de semianalfabeti din tabara suveranista, dar cum sa auzi asa ceva de la un academician?! Cat despre trimestre – e rupt complet de preuniversitar (dar nu si de nostalgii comuniste…). Sa luam trimestrele II si III, in care la disciplinele cu o ora pe saptamana am avea maxim cate 10 ore/trim; cum am putea da doua note in timp asa scurt?! Cat de obositi ar fi copiii dupa un prim trimestru de peste 3 luni? Ma opresc, desi multe s-ar mai putea spune….
Pe vremea mea, de tristă amintire ce e drept, primul trimestru începea pe 15 Septembrie si se termina pe 20 Decembrie. Fix! Se învăța si sâmbăta, nu ca acum, când sunt mai mult libere! Nimeni nu îmi amintesc să fi fost obosit de atâta școală, chit că mai ne scoteau si la un sortat de cartofi, sau la alte activități extrașcolare „patriotice”! Vacanța de iarnă 3 săptămâni, de primăvară 2. Acuma când aud de vacanță de toamnă, pentru schi, sau pentru Paște, mă gândesc că cineva face de fapt bășcălie de școală!
Acest istoric și academician pe bune știe ce spune și știe că se va expune la numeroase insulte și trivialități… Iar ofensele vin mai ales din partea celor paraleli cu subiectul și reactivi doar la noțiuni ideologice. Omul exprimă un adevăr pe care îl știu toți: sunt discipline școlare care au fost (de)structurate de minți supraîncinse doar pe criterii de ideologie. Și e un rău suficient de mare făcut învățământului românesc, pe lângă alterarea curgerii firești a anului școlar.
Mdea, domnul acesta, din școala veche, are niște reflexe condiționate de care cu greu se poate dezbăra. Mă întreb totuși, cât a fost președintele Academiei Române, de ce nu a militat pentru eliminarea săptămânilor tematice și introducerea istoriei comunismului ca un capitol în cadrul istoriei moderne și contemporane? Că avea destulă influență. S-a polemizat permanent cu tot felul de istorici pigmei care speculau niste nișe pentru vulgul sătul de istoria academicienilor, în loc să facă ce trebuie. Evident, educația e pe chituci și are nevoie de o reformă profundă. Prima măsură care trebuie luată este eliminarea religiei din școală. Cine vrea să-și spele progenitura pe creier, poate să-și ducă boracii la biserică.
Nenea asta tica de extrema dreapta si cu deficit de bila spune numai ineptii, el vb de discriminarre dar exact asta face, progresism inseamna progres , woke inseamna sa ti pese, drepturile negrilor si homosexualilor
Dar tu cine ești mă musiu! Probabil un produs ,, glorios” al școlii de acum, care scoate
,, doctori” pe bandă rulantă din toate loazele și analfabeți funcționali într-o proporție înspăimântătoare .
Înțeleg că folosește acești termeni Georgescu, Simion, țața Lean de la etajul 2 și badea Vasile de la Dorohoi, dar tu, ca intelectual și ex-șef al Academiei??? N-ai citit nimic despre Școala de la Frankfurt? Ai probe (ca istoric) să clasezi pe cineva ca globalist și wokist? Mai apoi, cine mama dracului se pretinde în țara asta ca progresist, trezit și neo-marxist? Dac-ai fi mers la un congres al istoricilor în altă țară, tot așa ai fi vorbit? Te-ar fi zburat ăia de la tribună (dacă congresul n-ar desfășura în Rusia, Coreea de Nord sau Belarus).
Ce mutație s-a produs în voi, că dintr-odată ați devenit alergici la marxism și neomarxism? O mulțime de fii și nepoți de secretari de partid, unii chiar profesori de materialism dialectic, se zbârlește la neo-marxism. (Unii au chiar dificultăți în a pronunța așa ceva.) Dar mai e ceva ce vă dă de gol c-ați lucrat la haznaua partidului: mirosul.
În primul rând să mă prezint: sunt „ultimul om” de pe lume, un om de nimic, care nu face nimic bun, niciodată. Dar câteodată, din curiozitate, mai citesc câte un articol prin ziare care mi se pare mie așa mai interesant, ca și acesta de fapt. Așa mi se pare mie. Nu trebuie să avem toți aceeași părere, că doar de-aia am vrut să scăpăm de comunism.
Și tot din curiozitate aș dori să știu dacă tu, cel care te-ai pronunțat pe tema aceluiași articol, ți-ai citit comentariul pe care ni l-ai lăsat, și dacă nu cumva ai făcut din greșeală vreo confuzie între ce ai citit în timpul tău liber? M-aș întrista și mai tare dacă ai mai face și alte comentarii. Mulțumesc mult!
Sunt și eu cadru didactic cu o vechime de mulți ani. Simt aceleași probleme pe care le are școala la acest moment. Fragmentarea anului școlar în multe bucățele, cu multe zile libere și cu alte zile acordate de guvern ca să dea bine în fața tuturor, creează un haos atât pentru elevi dar și pentru noi, profesorii. După fiecare vacanță, elevii au nevoie de timp pentru acomodare, pentru intrarea într-un ritm susținut de învățare. Dar nu durează prea mult pentru că intrăm într-o altă vacanță…. Și o luăm de la capăt…
Am susținut mereu revenirea la cele trei trimestre cu cele trei vacanțe școlare.
Iar cele două săptămâni tematice contribuie și mai mult la fragmentarea procesului de învățare. Aceste activități le făceam oricum și atunci când nu existau aceste săptămâni tematice.
Am susținut aceste idei la toate întâlnirile oficiale, în cadrul consfătuirilor, la cercurile pedagogice. Dar nu ne ia nimeni în seamă.
Aveți dreptate.