Prevenirea violenței din școli începe cu schimbarea comportamentului elevilor, profesorilor și părinților. Verificarea ghiozdanelor și instalarea scanerelor ar putea funcționa „în teorie”, dar nu sunt o soluție practică pentru miile de școli din țară, a declarat fostul ministru al Educației Daniel David, la TVR Info, pe 25 octombrie.
- Măsuri pentru protejarea profesorilor, analizate de ministrul Educației Sorin Costreie: dublarea pedepselor pentru agresarea profesorilor și modificarea Statutului profesorului și a Statutului elevului
„Nu aș vrea, de exemplu, să mai văd părinți care devin agresivi când sunt nemulțumiți față de școală, față de profesori, atât în lumea fizică, cât și în lumea virtuală, după cum nu aș vrea să văd nici profesori care, atunci când sunt nemulțumiți, în loc să fie critici, devin agresivi față de colegi, director, inspectori, ministru, președinte și așa mai departe”, a declarat fostul ministru.
Daniel David a afirmat că elevii observă comportamentul adulților și pot ajunge să reacționeze la fel atunci când sunt frustrați. „Una e să fii critic și alta este să ai un comportament antisocial și agresiv, pentru că agresivitatea atrage agresivitate”, a spus Daniel David.
Mecanisme precum nota la purtare sau evaluarea anuală a profesorilor pot fi luate în calcul, dar schimbarea trebuie să treacă de la reguli pe hârtie la comportamente concrete, a afirmat Daniel David.
Redăm intervenția lui Daniel David despre violența școlară
Diana Dumitrașcu: Vreau să vă întreb și o chestiune foarte importantă, legată de două evenimente petrecute săptămâna aceasta, la Bistrița și Pitești. Cine este vinovat și cum poate fi prevenit așa ceva?
Daniel David: Sigur că școala trebuie să fie o citadelă în care agresivitatea socială pe care o vedem în jurul școlii să lipsească sau să fie mult mai redusă. Ca să putem face asta, avem însă nevoie de o anumită cultură organizațională, asumată de toți actorii educației, în primul rând de cei trei principali: elevii, profesorii și părinții.
Nu aș vrea, de exemplu, să mai văd părinți care devin agresivi când sunt nemulțumiți de școală sau de profesori, atât în lumea fizică, cât și în cea virtuală. După cum nu aș vrea să văd nici profesori care, atunci când sunt nemulțumiți, în loc să fie critici, devin agresivi față de colegi, director, inspectori, ministru, președinte. Copiii observă aceste tipare de comportament și, dacă văd că, la frustrare, profesorii și părinții reacționează cu agresivitate, așa fac și ei. Atunci cred că trebuie redefinite aceste roluri și trebuie să fim mai atenți la comportamentele agresive, atât în școală, cât și în spațiul social.
Sunt mecanisme pe care le putem lua în calcul: nota la purtare, evaluarea anuală a profesorilor. Există diverse mecanisme, dar, până când acești trei actori nu se comportă altfel decât restul populației, repet, nu înseamnă că nu poți să fii frustrat sau critic la adresa inspectorului, directorului ori ministrului. Dar una e să fii critic și alta este să ai un comportament antisocial și agresiv, pentru că agresivitatea atrage agresivitate. Trebuie clarificate rolurile și stabilite măsuri, inclusiv în evaluările care se fac atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Cu părinții nu știu ce putem face, dar și acolo trebuie să ne gândim că ceva trebuie făcut. Atunci ne putem aștepta la rezultate pe termen lung.
Sunt o serie de mecanisme care pot fi luate în calcul, doar că noi trebuie să trecem dincolo de hârtie. Încă o dată spun, cât timp actorii educației, cei trei, își permit ca, atunci când sunt supărați, să aibă comportamente agresive atât între ei, cât și în public, în societate sau față de autorități, e foarte greu să ne așteptăm la altceva din partea colegilor și a societății. Încă o dată spun, agresivitatea atrage agresivitate. Hai să începem schimbarea de la noi.
Diana Dumitrașcu: Credeți în soluția controalelor la intrarea în școli și a verificării ghiozdanelor?
Daniel David: În teorie, să transform fiecare unitate școlară într-un aeroport, sigur, s-ar putea să funcționeze. Numai că, în primul rând, avem peste 6.000 și ceva de unități cu personalitate juridică. Dacă le iau și pe celelalte asociate, probabil 10.000. Întrebarea este: avem atâția bani pentru a cumpăra și a scana lucrurile în atâtea unități școlare și apoi pentru a le întreține? Și, în al doilea rând, avem un mecanism prin care să nu-i facem pe copii să vină la școală de la ora 5:00 sau 6:00, ca să poată intra la ora 7:00 sau 8:00, în condițiile în care unele școli au sute de copii și o să fie cozi pentru a trece prin acel scanner?
Pe scurt, teoretic, sigur, putem discuta. Eu cred că, practic, nu este o soluție.
Soluția este, mai degrabă, ceea ce spuneam eu, să schimbăm cultura organizațională, să venim cu programe concrete și cu mecanisme precum butonul roșu și camerele de supraveghere. Cred că putem face lucruri realiste în acest fel.
Informații de context
Guvernul a anunțat pe 23 octombrie șapte măsuri după atacurile din școli: mai mulți paznici și consilieri școlari, pregătirea profesorilor pentru identificarea timpurie a riscurilor, sancțiuni mai dure pentru violență și modificarea legislației privind obiectele interzise
Edupedu.ro a scris despre sancțiunile prevăzute în Legea Educației în cazurile de violență în școală: de la mustrare scrisă, până la retragerea temporară a bursei, scăderea notei la purtare sau exmatriculare timp de un an / Nu sunt corelate sancțiuni clare în privința armelor albe aduse în școală.
Consiliul Național al Elevilor a transmis șase propuneri privind consolidarea siguranței în școli, propuneri care se concentrează pe ideea de prevenție, atât la nivelul elevilor, cât și la cel al unităților de învățământ sau al platformelor online ce propagă mesaje care încurajează violența. CNE acuză „neputința autorităților”, care acționează reactiv, în timp ce „prevenția rămâne fără angajamente”
