Consiliul Național al Elevilor (CNE) își exprimă rezervele față de reacția autorităților la incidentele violente petrecute în ultima perioadă la Bistrița și Pitești, potrivit unui comunicat transmis luni. Autoritățile „ajung să trateze problema cu urgență abia după producerea unor incidente grave”, iar „controalele, paza și pedepsele mai aspre sunt aduse rapid în discuție”, apreciază CNE. În același timp, Consiliul afirmă că „prevenția rămâne fără angajamente la fel de concrete”.
Drept urmare, CNE formulează șase propuneri privind consolidarea siguranței în școli, propuneri care se concentrează pe ideea de prevenție, atât la nivelul elevilor, cât și la cel al unităților de învățământ sau al platformelor online ce propagă mesaje care încurajează violența.
Potrivit organizației reprezentative a elevilor, propuneri reactive ale autorităților, precum cele „privind verificarea ghiozdanelor și înăsprirea pedepselor”, ar trebui să fie „susținute prin explicații privind eficiența lor, condițiile de aplicare și respectarea drepturilor elevilor.”
- „Niciun elev și niciun profesor nu ar trebui să meargă la școală cu teamă”, afirmă CNE, potrivit căruia „măsurile de protecție sunt insuficiente, iar amânarea intervenției lasă loc repetării unor incidente cu urmări grave”.
Cele șase propuneri ale CNE, pentru întărirea siguranței în școli:
- „Asigurarea accesului efectiv la consiliere școlară și sprijin specializat – Prevenirea violenței presupune ca elevii să poată primi ajutor înainte ca dificultățile cu care se confruntă să se agraveze. Este necesară creșterea numărului de consilieri școlari și distribuirea acestora în funcție de nevoile comunităților, astfel încât fiecare elev să aibă acces constant la sprijin individual. Solicităm asigurarea unor spații adecvate, care să permită desfășurarea ședințelor în condiții de confidențialitate, informarea elevilor despre modalitățile de accesare a consilierii și stabilirea unui traseu accesibil către servicii psihologice și medicale specializate, atunci când situația o impune.
- Protejarea elevilor care semnalează violența și urmărirea soluționării sesizărilor – Teama de represalii, de expunere în fața colegilor sau de minimalizare a celor relatate poate împiedica un elev să ceară ajutor. Cerem verificarea funcționării mecanismelor de raportare din fiecare școală, inclusiv a posibilității de sesizare anonimă, și explicarea lor într-un limbaj accesibil elevilor. Elevii care raportează abuzuri trebuie protejați, iar încercările de intimidare, descurajare sau ascundere a cazurilor pentru protejarea imaginii școlii trebuie investigate.
- Prevenirea discriminării și a radicalizării prin educație și intervenție timpurie – Combaterea discursului extremist presupune dezvoltarea capacității elevilor de a recunoaște manipularea, propaganda și îndemnurile la ură, mai ales în mediul online. Solicităm consolidarea educației media și digitale, abordarea riguroasă a ideologiilor extremiste și a consecințelor lor istorice și desfășurarea constantă a activităților de prevenire a discriminării. Școlile trebuie să primească resurse și îndrumare pentru discutarea acestor subiecte. Măsurile trebuie să urmărească comportamentele și riscurile identificate, fără stigmatizarea elevilor pe criterii de etnie, religie sau stare de sănătate.
- Responsabilizarea platformelor online pentru protejarea minorilor față de conținutul extremist și violent – Solicităm autorităților naționale competente, în colaborare cu instituțiile europene, să urmărească modul în care platformele identifică și gestionează conținutul care promovează ura, glorifică agresorii sau încurajează acte de violență. Sunt necesare mecanisme de raportare accesibile minorilor, soluționarea rapidă a sesizărilor și transparență privind măsurile luate. O atenție deosebită trebuie acordată sistemelor de recomandare care pot expune repetat copiii la asemenea conținut, precum și modului în care platformele limitează aceste riscuri.
- Finanțarea consecventă a personalului, infrastructurii și programelor de prevenție din educație – Siguranța școlară presupune investiții constante în personal suficient și pregătit, spații adecvate și servicii de sprijin accesibile. Cerem alocări bugetare predictibile pentru consiliere școlară, formarea profesorilor, întreținerea și securizarea infrastructurii în funcție de riscurile identificate, precum și pentru programe de prevenire a violenței desfășurate pe tot parcursul anului școlar. Finanțarea trebuie să țină cont de nevoile fiecărei comunități, astfel încât școlile din zone dezavantajate să poată asigura protecția elevilor și a personalului. Aceste investiții trebuie însoțite de obiective clare și de evaluarea rezultatelor, pentru a evita finanțarea unor activități formale, fără continuitate.
- Implicarea elevilor în stabilirea și evaluarea măsurilor de siguranță școlară – Elevii cunosc situații de intimidare și forme de agresiune care pot rămâne neobservate de adulți, iar experiențele lor trebuie luate în considerare în deciziile școlii. Cerem consultarea periodică a elevilor, inclusiv prin chestionare anonime privind climatul școlar, și implicarea consiliilor elevilor în elaborarea și evaluarea măsurilor de prevenție. Eficiența măsurilor trebuie evaluată prin siguranța resimțită de elevi, accesul la ajutor și soluționarea cazurilor, fără a considera scăderea numărului de sesizări, în sine, o dovadă a reducerii violenței.
Comunicatul CNE, integral:
