Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli trebuie însoțit de schimbarea statutului directorilor, inclusiv prin salarizare adecvată, degrevări corecte de la predare și o delimitare clară a responsabilităților manageriale, susține fostul ministru al Educației Daniel David. Acesta afirmă că proiectul de metodologie pe care îl pregătea în timpul mandatului său urmărea nu doar schimbarea modului de selecție, ci și întărirea poziției directorilor în sistem. În privința primei probe a concursului actual, la care aproximativ 31% dintre candidați nu au promovat, David consideră că testul și pragul de promovare au fost rezonabile, dar avertizează că rezultatele nu trebuie confundate cu lipsa competențelor profesionale sau cu analfabetismul funcțional.
Într-o analiză publicată pe blogul personal pe 19 octombrie 2026, fostul ministru explică diferența dintre abordarea sa și cea utilizată în actualul concurs de directori, organizat de Ministerul Educației.
„Cred ferm că un astfel de demers – selectarea directorilor prin concurs – trebuie să vină la pachet cu regândirea statutului directorului. La asta țineam mult și reprezintă diferența de paradigmă despre care am fost întrebat!”, scrie Daniel David.
Daniel David: „Profesionalizarea selecției și a statutului trebuie să meargă împreună”
Fostul ministru spune că, în perioada în care pregătea concursul, a discutat cu sute de directori și inspectori școlari despre condițiile în care ar trebui exercitate funcțiile de conducere.
„Când pregăteam acest demers ca ministru, m-am întâlnit, direct și online, cu sute de directori și inspectori din țară. Ei știu că am problematizat cu ei nu doar cum ar trebui să fie examenul, ci și elementele care le definesc statutul, pentru a le întări poziția în sistemul de educație”, precizează acesta.
Daniel David arată că a pus în discuție două modele privind statutul directorilor: o funcție exclusiv managerială, cu suspendarea activității didactice pe durata mandatului și remunerare stimulativă, sau o funcție care combină managementul cu predarea, dar cu degrevări corecte și salarizare adecvată.
O altă diferență privește autonomia directorului: acesta poate avea un rol de lider strategic, cu putere de decizie și responsabilitate la nivelul școlii, sau poate rămâne în principal un executant al deciziilor luate de inspectorat și minister.
„Profesionalizarea selecției și a statutului trebuie să meargă împreună, altfel ajungem să avem selecții exigente, pentru funcții mai puțin atractive”, avertizează fostul ministru.
Și actualul ministru al Educației, Sorin Costreie, recunoaște că funcția de director a devenit mai puțin atractivă
Declarațiile fostului ministru Daniel David vin în contextul în care actualul ministru al Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a recunoscut că tot mai puțini profesori își doresc să conducă o școală, din cauza responsabilităților mari, a salarizării și a obligațiilor de predare.
Într-o declarație pentru Digi24, prezentată de Edupedu.ro pe 24 octombrie, deci la 5 zile după analiza lui Daniel David, Costreie a afirmat că dorința profesorilor de a ocupa funcții de conducere a scăzut și că îi înțelege pe cei care nu mai sunt interesați de aceste posturi.
Ministrul a susținut că profesionalizarea managementului școlar trebuie însoțită de creșterea autonomiei unităților de învățământ și a responsabilității directorilor.
Fostul ministru consideră rezonabil testul de competențe: „Nu cred că aceste rezultate vorbesc despre analfabetismul funcțional”
Referitor la prima probă a concursului, desfășurată pe 13 octombrie, Daniel David apreciază că testarea raționamentului verbal, numeric și logic a fost justificată ca etapă de selecție.
„Cred că este un test rezonabil, cu un prag de trecere rezonabil, în condițiile în care în jur de 69% din candidați au promovat”, afirmă acesta.
Fostul ministru explică însă că un test aptitudinal-cognitiv nu măsoară direct competențele profesionale ale unui director, motiv pentru care concursul cuprinde și probe de management, legislație și interviu.
În opinia sa, rezultatele slabe ale unor candidați pot avea explicații diferite: competențe insuficient dezvoltate, limite ale instrumentului de evaluare sau dificultăți de utilizare a competențelor în condițiile concrete ale testării, inclusiv din cauza timpului și a stresului.
„Eu cred că, la acest nivel, uitându-mă și la itemii testului, unele eșecuri sunt legate nu de lipsa competențelor sau de limite ale testului, ci de neutilizarea adecvată a competențelor în cadrul evaluării”, scrie Daniel David.
Acesta precizează însă că este vorba despre o ipoteză care trebuie verificată și care nu poate fi generalizată fără date despre dificultatea itemilor, capacitatea lor de discriminare și distribuția completă a rezultatelor.
Daniel David respinge interpretarea potrivit căreia rezultatele primei probe ar demonstra existența analfabetismului funcțional în rândul profesorilor.
„Nu cred că aceste rezultate vorbesc despre analfabetismul funcțional în sistemul de educație și nu le-aș lega de analfabetismul identificat în cazul elevilor la testarea PISA”, afirmă fostul ministru.
El adaugă: „Cred că 69% promovați și o medie de 6.5 la un test de raționament relativ solicitant nu pot fi etichetate ca un «dezastru».”
Daniel David: Funcțiile de director și inspector de specialitate trebuie protejate de influența politică
În aceeași analiză, fostul ministru susține că profesionalizarea conducerii școlilor trebuie să includă o delimitare mai clară între funcțiile politice și cele profesionale din sistemul de educație.
„Așa cum nu este în regulă să duci politicul până la numiri specifice (inspectori de specialitate/directori de unități de învățământ), nu este în regulă să crezi că poți organiza un sistem educațional național, fără implicarea politicului”, afirmă Daniel David.
Acesta amintește că a propus reorganizarea inspectoratelor școlare astfel încât inspectorul general, eventual și adjunctul acestuia, să fie responsabil de aplicarea programului de guvernare, în timp ce inspectorii de specialitate și directorii să beneficieze de protecție profesională prin lege.
„Știți că am problematizat un model de reorganizare a inspectoratelor în care politicul să fie clar identificat – prin inspectorul general (eventual adjunct) –, care trebuie să fie legat de programul de guvernare, dar delimitat explicit apoi de celelalte poziții de conducere – inspector de specialitate/director de unitate de învățământ –, care trebuie protejate profesional prin lege”, explică fostul ministru.
El susține că, în timpul mandatului său, le-a cerut persoanelor propuse pentru funcții de inspector să prezinte, pe lângă CV, și un plan managerial.
Peste 4.500 de candidați au promovat cele două probe scrise
La prima probă a concursului pentru directori, desfășurată pe 13 octombrie 2026, au participat 6.684 de candidați, iar rata de promovare după contestații a fost de 69,11%.
La a doua probă, cea de legislație și management educațional, desfășurată pe 20 octombrie, 4.519 dintre cei 4.600 de candidați prezenți au obținut cel puțin nota 7, ceea ce reprezintă o rată de promovare de 98,24%, înainte de contestații. Media a fost 8,89, iar 700 de candidați au primit nota 10.
Concursul continuă cu evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și cu interviurile programate între 12 și 27 noiembrie 2026.
