Există profesori care își exprimă preferințele politice în fața elevilor și le spun cu cine ar trebui să voteze, inclusiv în timpul unor ore de română sau matematică, susține Ștefan Ioniță, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor (CNE). Într-un interviu acordat podcastului „Lume bună”, realizat de organizația Salvați Copiii România, reprezentantul elevilor a criticat introducerea opiniilor politice ale profesorilor în activitățile didactice. Declarațiile vin în contextul în care Edupedu.ro a documentat în repetate rânduri politizarea conducerii școlilor și inspectoratelor, prin fenomenul numit „Pixiada”, dar și situații în care unități de învățământ au fost folosite pentru promovarea politicienilor.
„Există profesori care vin în sala de clasă, mai ales acum că am avut recent și alegerile, care vin în sala de clasă și spun cu ce partid ar vota ei sau de ce ar trebui să voteze sau așa mai departe”, a declarat Ștefan Ioniță în podcastul „Lume bună”.
Vicepreședintele CNE a atras atenția că asemenea discuții apar inclusiv în timpul orelor care nu au legătură cu educația civică sau cu analiza fenomenelor politice.
„Și e foarte ciudat ca tu, la o oră de română sau matematică, să începi cu opinia unui profesor mai în vârstă care-ți spune cu ce ar trebui tu să votezi”, a afirmat acesta.
Discuția a început când vicepreședintele CNE a fost întrebat dacă elevii de clasele a XI-a și a XII-a așteaptă să împlinească 18 ani pentru a merge la vot, reprezentantul CNE a răspuns că interesul este redus și că unii tineri ajung să voteze sub influența părinților sau a profesorilor.
„Puțini, foarte puțini chiar își doresc să meargă la vârsta respectivă să se ducă la vot și, în momentul în care o fac, o fac poate de dragul părinților, pentru că părinții i-au trimis și i-au pus să voteze cu un partid sau cu o persoană pe care ei o consideră potrivită, sau din partea profesorilor.
Există profesori care vin în sala de clasă, mai ales acum că am avut recent și alegerile, și spun cu ce partid ar vota ei sau de ce ar trebui să voteze și așa mai departe. Și e foarte ciudat ca tu, la o oră de română sau matematică, să începi cu opinia unui profesor, poate mai înaintat în vârstă, care-ți spune cu ce ar trebui tu să votezi”, a declarat Ștefan Ioniță.
Moderatoarea podcastului a intervenit: „În școală nu se face politică”.
Vicepreședintele CNE a continuat, aducând în discuție numirile politice în funcțiile de conducere din învățământ:
„Nu se face, nu ar trebui să se facă. Și pe noi ne îngrijorează că există, sau, bun, că s-a încercat în trecut, cel puțin am văzut din partea Ministerului Educației, prin Raportul QX că s-a încercat o normalizare a numirilor politice în funcțiile de director și de inspector, mai ales la nivelul inspectoratelor, directori mai puțin, dar și la nivel de directori.
Există foarte mulți directori numiți în funcție politic, ceea ce dăunează în mod direct educației, pentru că tu nu poți să pui o persoană din mediul politic într-o astfel de funcție, care nu are experiență în spațiul școlar sau nu are experiență în școala respectivă, nu știe cum funcționează.
Și este dureros, pentru că noi, ca elevi, ne uităm la societatea din jurul nostru, vedem cum se întâmplă aceste lucruri și automat ne întrebăm de ce ar trebui noi să mai mergem la vot.”
Ștefan Ioniță a legat politizarea sistemului de încrederea tinerilor în participarea democratică:
„Adică, dacă schimbarea nu există în mod constant, dacă nu suntem consultați, dacă opinia noastră nu este luată în considerare la chestii mici, de ce am considera, de ce am crede că aceasta ar fi luată în considerare la scară largă, când votăm sau așa mai departe?
Și de asta există și o rată… Bun, deși am văzut că la aceste alegeri rata tinerilor votanți a crescut, tot suntem la un nivel foarte scăzut și tot există această idee cum că votul nu contează.”
Referirea vicepreședintelui Consiliului Național al Elevilor este la Raportul QX, publicat pe 19 mai 2025 de fostul ministru al Educației Daniel David. În documentul de diagnostic și propuneri de reformă, Daniel David susținea că numirile politice la conducerea inspectoratelor școlare ar trebui asumate oficial: „Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2), pentru a fi actorii locali/regionali de implementare a programului de guvernare”. În schimb, fostul ministru propunea ocuparea prin concurs a celorlalte funcții de inspector. Propunerea a fost criticată pentru riscul de a legitima influența partidelor asupra administrației școlare.
Politizarea școlilor, documentată de Edupedu.ro: „Pixiada”, numirile din pix ale directorilor și inspectorilor
Declarațiile vicepreședintelui CNE apar pe fondul unui sistem de conducere a învățământului preuniversitar în care numirile politice și detașările repetate au fost documentate de Edupedu.ro de-a lungul mai multor ani.
Fenomenul a fost numit de publicație „Pixiada”: ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate și școli prin detașări în interesul învățământului, în locul concursurilor.
În analiza „Pixiada 2026”, publicată de Edupedu.ro la 1 august, publicația a arătat că mecanismul numirilor funcționează în cascadă: ministrul Educației numește inspectorii școlari generali, aceștia numesc inspectorii din subordine, iar inspectoratele decid detașarea directorilor și directorilor adjuncți în școlile unde posturile nu sunt ocupate prin concurs.
Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și generali adjuncți a fost organizat în 2017, iar mandatele obținute atunci au expirat în 2021. De atunci, funcțiile au continuat să fie ocupate prin detașări.
Potrivit datelor Ministerului Educației, citate de Edupedu.ro, în anul 2026 aproape 5.800 de directori și directori adjuncți conduceau școli prin detașare, nu în baza unui concurs.
În septembrie 2026, Edupedu.ro a publicat și lista inspectorilor școlari generali și generali adjuncți numiți prin detașare în fiecare județ.
Politizarea conducerii sistemului nu demonstrează, prin ea însăși, că profesorii fac propagandă electorală la clasă. Ea arată însă contextul instituțional în care apar semnalările privind influența politică asupra școlilor.
Ce spune legea despre propaganda politică în școli
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 interzice organizarea și desfășurarea activităților de natură politică în unitățile de învățământ.
Interdicția trebuie diferențiată de predarea unor conținuturi despre democrație, alegeri, instituții publice și participare civică. Profesorii pot aborda aceste teme în scop educațional, fără a transforma orele în activități de promovare a unui partid sau candidat.
