Fiecare lună august repetă același ciclu: toate detașările în interesul învățământului ale directorilor, directorilor adjuncți și inspectorilor școlari expiră odată cu anul școlar, așa că trebuie reînnoite pentru ca școlile și inspectoratele să aibă conducere de la 1 septembrie. Anul acesta, fenomenul pe care Edupedu.ro îl documentează de ani de zile sub numele de Pixiada capătă o dimensiune suplimentară: chiar în timp ce Ministerul Educației pregătește primul concurs național de directori din ultimii 5 ani, comisiile care evaluează candidații rămân conduse de aceiași inspectori numiți politic, potrivit metodologiei făcute de același minister, pentru că inspectoratele nu mai au avut concurs propriu din 2017, lucru decis și perpetuat de conducerile politice ale MEC.
- Ministerul Educației a confirmat oficial, într-un răspuns la o interpelare parlamentară din 24 martie 2026, că 5.841 de persoane (3.971 de directori și 1.870 de directori adjuncți) conduc unități de învățământ prin detașare, nu prin concurs, dublu față de august 2025.
- Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și adjuncți a avut loc în 2017, iar de la expirarea mandatelor, în 2021, patru miniștri consecutivi au refuzat, pe motive diferite, organizarea unui nou concurs.
- Concursul de directori 2026 începe în curând, peste doar 16 zile funcțiile vacante se vor publica, acesta fiind primul pas din calendarul aprobat deja. Dosarele se depun în septembrie-octombrie, iar rezultatele finale sunt așteptate pe 9 decembrie – însă comisiile de interviu și de concurs, cele mai predispuse subiectivității, sunt conduse tot de inspectori numiți politic.
- În orice alt sistem, cei care organizează concursul pentru ocuparea unor funcții de conducere sunt, la rândul lor, titulari ai funcțiilor prin concurs. În sistemul preuniversitar românesc se întâmplă invers: concursul pentru directori este administrat de inspectori care ocupă provizoriu propriile funcții, numiți din pix pe criterii aparent profesionale, dar pur politice în realitate.
Ce este Pixiada și de ce se întâmplă în august
Fenomenul pe care Edupedu.ro l-a numit Pixiada este mecanismul prin care directorii, directorii adjuncți, inspectorii școlari generali, inspectorii generali adjuncți și inspectorii de specialitate ajung în funcții de conducere nu prin concurs, ci prin detașare în interesul învățământului – o măsură gândită de lege ca excepție temporară, devenită însă, în lipsa concursurilor organizate la timp, principalul instrument de numire a conducerii sistemului preuniversitar.
Toate aceste detașări sunt valabile cel mult un an școlar, deci expiră automat la final. Asta înseamnă că, pentru ca școlile și inspectoratele să aibă conducere de la 1 septembrie, toate numirile trebuie reînnoite în fiecare august – indiferent dacă persoana rămâne aceeași sau este schimbată.
Mecanismul funcționează în cascadă:
- Ministrul Educației numește, prin detașare, inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți la nivelul fiecărui județ – funcții ocupate, în marea majoritate a cazurilor, de oameni politici, afiliați partidelor aflate la guvernare sau în coaliție.
- Inspectorii școlari generali și adjuncți, odată numiți, numesc la rândul lor, tot prin detașare, întreaga structură a inspectoratului: inspectorii școlari de specialitate pentru fiecare disciplină, precum și inspectorii responsabili de proiecte sau de management școlar.
- Aceste echipe de inspectori, astfel constituite, numesc apoi, tot prin detașare, directorii și directorii adjuncți ai școlilor din județ, acolo unde posturile nu sunt ocupate prin concurs.
Practic, fiecare vară repetă același ciclu: politicul numește șefii inspectoratelor, aceștia își numesc propria echipă de inspectori, iar inspectorii numesc, la rândul lor, conducerile școlilor.
Ministerul Educației confirmă oficial amploarea fenomenului
Într-un răspuns oficial la o interpelare parlamentară, semnat de secretarul de stat Sorin Ion, Ministerul Educației și Cercetării a confirmat cifra agregată la nivel național: 3.971 de directori și 1.870 de directori adjuncți – în total 5.841 de persoane – conduceau, în anul școlar 2025-2026, luna martie, unități de învățământ prin detașare în interesul învățământului, nu prin concurs.
Cifra confirmă o creștere clară a fenomenului față de anul școlar precedent. Potrivit raportului oficial al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar, în anul școlar 2024-2025 un total de 6.373 de funcții de director și director adjunct (4.755 directori și 1.618 directori adjuncți) erau ocupate prin concurs, față de 2.449 ocupate prin detașare (1.574 directori și 875 directori adjuncți). Cu alte cuvinte, în doar câteva luni numărul de conduceri de școală ocupate prin detașare a crescut de la 2.449 la 5.841 – o dublare a fenomenului, explicabilă prin expirarea eșalonată, în 2026, a mandatelor obținute la ultimul concurs național, din 2021-2022.
Pe lângă expirarea eșalonată a mandatelor, numărul de posturi de director disponibile la concursul din 2026 este oricum mai mic decât la precedentul concurs, din 2022. Potrivit aceluiași raport al Ministerului Educației, reorganizarea rețelei școlare – realizată prin colaborarea dintre autoritățile publice locale și inspectoratele școlare, în baza Legii nr. 141/2025, celebra Lege Bolojan – a dus la eliminarea a 516 unități de învățământ care și-au pierdut personalitatea juridică, marea majoritate în mediul urban (413, față de 103 în mediul rural), din care 127 de școli gimnaziale, 241 de grădinițe și 34 de licee.
Ca urmare directă a acestor comasări, s-au redus 516 funcții de director. Dintre acestea, 206 au devenit funcții de director adjunct, notează MEC în raportul citat, adică unitățile comasate au trecut de la statutul de școală cu personalitate juridică proprie (și, implicit, cu propriul director) la cel de structură arondată unei alte unități, condusă de alt director care a fost la rându-i detașat politic „în interesul învățământului”.
Ministerul invocă temeiul legal al detașării – art. 191 alin. (2) și art. 198 alin. (6) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 – și confirmă că mecanismul este menit să acopere perioada „până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar”. Competența numirii revine consiliului de administrație al inspectoratului școlar și inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al viitoarelor DJIP/DMBIP (direcțiile județene care ar fi trebuit să înlocuiască inspectoratele, dar a căror înființare a fost prorogată, prin Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, până la începutul anului școlar 2027-2028).
De ce nu s-a mai organizat concurs pentru șefii inspectoratelor din 2018 încoace
Vârful acestei piramide de numiri politice – inspectorii școlari generali și adjuncți – funcționează exclusiv prin detașare de aproape opt ani. Ultimul concurs pentru aceste funcții a avut loc în 2017, iar mandatele obținute atunci au fost valabile între 2018 și 2021. Din 2021, când acele mandate au expirat și ar fi trebuit organizat un nou concurs, Ministerul Educației a refuzat constant să îl mai facă – sub trei miniștri diferiți, toți membri sau numiți de PNL: Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și, în prezent, Mihai Dimian.
Motivele invocate s-au schimbat de la un ministru la altul, dar rezultatul a rămas același: controlul politic asupra acestor instituții deconcentrate. Cîmpeanu promitea, în ianuarie 2021, organizarea de concursuri „în primăvara aceluiași an”, deși la acel moment 85% dintre inspectorii aflați în funcție fuseseră puși tot politic, cu un an înainte. Concursurile nu s-au mai făcut niciodată sub mandatul său, iar motivul oficial a devenit așteptarea noii legi a Educației, promisă „cel mai devreme în septembrie 2022, cel mai târziu în septembrie 2023″. Ligia Deca a preluat același argument în 2023, invocând reforma legislativă. După ce Legea nr. 198/2023 a intrat totuși în vigoare, motivul s-a schimbat din nou: legea prevede desființarea actualelor inspectorate școlare și înființarea unor Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP), a căror înființare a fost însă amânată succesiv, mai întâi până în iunie 2025, apoi, prin Legea nr. 141/2025, Legea Bolojan, până la începutul anului școlar 2027-2028.
Daniel David și-a schimbat el însuși poziția pe parcursul mandatului său de un an: dacă la început vorbea despre organizarea unor „concursuri pe bune” pentru inspectori, în raportul de diagnoză al sistemului a scris ulterior că „trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți”, iar în mai 2025 a propus ca șefii inspectoratelor să fie numiți oficial politic, iar doar restul inspectorilor de specialitate să dea concurs. În aprilie 2026, secretarul de stat Sorin Ion a mers mai departe, declarând că, din cauza prorogării reorganizării inspectoratelor, „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă„.
Sub Mihai Dimian, ministrul aflat acum în funcție, confuzia dintre cele două categorii de inspectori pare cultivată deliberat. Pe 15 iunie 2026, ministerul a pus în consultare publică un proiect de metodologie de concurs – însă documentul vizează exclusiv inspectorii școlari de specialitate din viitoarele Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP), structuri a căror funcționare a fost amânată, prin Legea nr. 141/2025, până la începutul anului școlar 2027-2028. Metodologia nu conține nicio prevedere pentru inspectorii școlari generali și generali adjuncți – șefii instituției, cei care numesc, de fapt, întreaga structură prin detașare.
Întrebat direct pe Facebook, pe 23 iunie 2026, când va organiza concurs pentru inspectorii școlari generali, ministrul Dimian a răspuns: „Stimată doamnă, am pus în transparență decizională metodologia de concurs pentru posturile de inspectori.” Este un răspuns care ocolește întrebarea – metodologia respectivă nu are nicio legătură cu funcțiile de conducere ale inspectoratelor. Persoana care a pus întrebarea a insistat: „Stimate domnule ministru, ce faceți cu inspectorii generali? Ei nu mai dau niciodată concurs conform legii educației sau îi va numi tot așa ministrul după criterii numai de el știute?” Răspunsul nu a mai venit.
Practic, și sub actualul ministru, situația rămâne neschimbată: potrivit celui mai recent raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar – peste 1.100 de persoane, la nivelul celor 42 de inspectorate – sunt ocupate exclusiv prin detașare în interesul învățământului.
Cine decide, de fapt, câștigătorii concursului de directori
Logica inițială a reformei era ca profesionalizarea să înceapă de sus în jos: mai întâi concursuri pentru inspectori, ca aceștia să organizeze apoi, ca oameni verificați profesional și nu politic, concursul pentru directori. În realitate, secvența s-a inversat complet: concursul de directori se derulează în 2026 în timp ce toate funcțiile din inspectorate rămân ocupate prin detașare politică, iar chiar acei inspectori numiți din pix conduc și controlează comisiile care evaluează candidații la directoratul școlilor.
Potrivit Metodologiei aprobate prin Ordinul MEC nr. 4.155/2026, la nivelul fiecărui inspectorat școlar se constituie o comisie de organizare a concursului, condusă de inspectorul școlar general, inspectorul școlar general adjunct, directorul casei corpului didactic sau un inspector școlar. Deci, în structura actuală, exclusiv persoane numite prin detașare politică.
Mai important este însă filtrul decisiv al concursului: comisia de evaluare a probei de interviu, constituită separat pentru fiecare unitate de învățământ. Aceasta are 5 membri, iar președinția revine tot unui inspector școlar sau metodist al inspectoratului. Ceilalți patru membri sunt: doi reprezentanți ai școlii aleși de consiliul profesoral, un reprezentant al autorității publice locale și un reprezentant din mediul economic sau universitar. Nota finală la interviu este media aritmetică a notelor celor cinci evaluatori, iar dacă apar diferențe mai mari de trei puncte între oricare două note, tot președintele comisiei – inspectorul – are obligația să medieze divergențele de punctaj.
Practic, singurul membru permanent, prezent la fiecare interviu din județ și cu rol formal de arbitru al notelor, este un inspector numit prin detașare de un inspector școlar general numit, la rândul lui, politic de ministru. Situația se repetă și la comisia de soluționare a contestațiilor: aceasta are tot un inspector școlar general adjunct, director de CCD sau inspector școlar ca președinte, iar dintre cei 4 membri, cel puțin 3 sunt tot inspectori sau metodiști ai inspectoratului.
Chiar dacă proba scrisă și proba de evaluare a planului managerial au un caracter mai obiectiv (grile de evaluare, punctaje standardizate), interviul – proba cea mai predispusă subiectivității – rămâne condus și, în caz de divergență, mediat de reprezentanții aceluiași inspectorat ai cărui șefi sunt, în acest moment, numiți exclusiv prin Pixiada.
Calendarul concursului de directori 2026
Ministerul Educației și Cercetării, condus de Mihai Dimian, a aprobat prin Ordinul nr. 4.155/2026 metodologia și calendarul noului concurs de directori:
- 17 august 2026 – inspectoratele școlare publică lista funcțiilor vacante de director și director adjunct, fișele posturilor, metodologia, bibliografia și lista documentelor necesare înscrierii
- 14 septembrie – 2 octombrie 2026 – se depun dosarele de înscriere la concurs
- 13 octombrie 2026 – se afișează rezultatele la proba de evaluare a competențelor (probă eliminatorie)
- 20 octombrie 2026 – se afișează rezultatele la proba scrisă
- 23 octombrie – 4 noiembrie 2026 – comisiile de interviu evaluează proiectele planurilor manageriale și de acțiune
- 12 – 27 noiembrie 2026 – se desfășoară proba de interviu
- 9 decembrie 2026 – sunt afișate rezultatele finale ale concursului
Concursul de anul acesta este primul organizat la nivel național pentru directori după cel din 2022, an în care, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs, 6.969 au fost ocupate în primele două etape, iar restul de 1.723 au rămas neocupate. Mandatele obținute atunci de aproximativ 60% dintre directorii de școli din România au expirat pe 16 ianuarie 2026, o altă parte a expirat în aprilie, iar mandatele celei de-a treia serii expiră în octombrie 2026, cu câteva luni înainte de finalizarea noului concurs.
Directorii avertizează: calendarul „încurajează continuitatea”, nu concurența
Marian Anghel, director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș și președinte al asociației directorilor CEMS, a criticat public, la emisiunea Viitor pentru România, faptul că noul calendar nu permite unui director ales prin concurs să își înceapă mandatul de la începutul anului școlar, din vacanță, așa cum ceruseră directorii, ci abia în mijlocul anului.
„Grămada cere vârf, cam așa se joacă acum ministerul cu noi”, a spus Anghel. „Se pare că următorul director va prelua în mijlocul anului toate provocările date de reîncadrare, de dirigenție și așa mai departe, mai ales în cazul în care vine un director din altă școală.”
Potrivit lui Anghel, un asemenea calendar creează temeri legate de schimbarea încadrărilor la clasă, a dirigențiilor și a orarelor – mai ales în școlile mari, cu zeci sau sute de cadre didactice – și descurajează, în fapt, directorii aflați deja în funcție să participe la concurs, de teama consecințelor pentru colegii lor. „Practic, se încurajează în cadrul sistemului, pentru potențial minim de agitație, să se meargă pe continuitatea directorului. Adică să nu se schimbe nimic. Schimbăm, dar de fapt nu schimbăm”, a conchis directorul.
Ce trebuie să faci ca să fii numit director prin detașare
Ca și în edițiile anterioare ale Pixiadei, cei care vor să fie numiți provizoriu director sau director adjunct, prin detașare în interesul învățământului, trebuie să depună o declarație de acceptare a numirii, însoțită de copii ale actelor care atestă că sunt profesori titulari, cu diplomă de licență, cu calificativul „Foarte bine” în ultimii doi ani școlari, fără sancțiuni disciplinare, fără calitatea de colaborator al fostei Securități și fără funcții de conducere într-un partid politic.
Condițiile sunt, în esență, declarative – „pe proprie răspundere” – iar practic orice cadru didactic titular, absolvent de facultate, poate obține o astfel de numire, decizia finală aparținând integral inspectorului școlar general.
Foto: @ Boonstocker | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
18 comments
Pixul sau concursul? O întrebare care spune multe despre educație.
Detașarea în interesul învățământului este prevăzută de lege ca soluție temporară, necesară pentru asigurarea conducerii unei unități până la organizarea concursului. Problema apare atunci când provizoratul se prelungește ani la rând și excepția devine regulă.
„Pixiada” înseamnă mai mult decât simpla semnare a unor decizii. Înseamnă selectarea unor directori și inspectori fără competiție reală, fără evaluare comparativă și fără legitimitatea profesională conferită de concurs. Într-un asemenea sistem, competența riscă să fie înlocuită de apropiere, obediență sau susținere, iar managerul devine vulnerabil în fața celui care l-a numit și îi poate retrage numirea.
Situația este cu atât mai delicată cu cât viitorul concurs pentru directori va fi organizat și coordonat de structuri conduse, la rândul lor, de persoane numite prin detașare. Chiar dacă procedura poate fi formal legală, rămâne întrebarea legitimă privind independența, imparțialitatea și credibilitatea concursului.
Concursul nu garantează în mod absolut că va câștiga întotdeauna cel mai bun candidat, dar oferă transparență, criterii verificabile, posibilitatea contestației și o legitimitate pe care simpla numire din pix nu o poate produce.
Educația are nevoie de directori care să răspundă în fața legii, a comunității școlare și a rezultatelor lor, nu de directori care să depindă de bunăvoința celui care ține pixul.
Interimatul trebuie să rămână excepția. Concursul trebuie să fie regula. Iar cei care organizează concursurile ar trebui să aibă, ei înșiși, legitimitatea profesională a unui concurs.
Altfel, schimbăm titularul pixului, dar păstrăm aceeași pixiadă.
La noi la Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației am avut o directoare pana in ianuarie de 5 ani ce s-a fofilat pe langa vechea directoare sa o dea jos si sa ajunga in functie.Problema e ca a fost din rau in mai rau.Din iarna avem un director numit cu ajutorul Domnului care chiar ne este coleg si ne ajutata in tot ce este nevoie.Simțim ca este de-al nostru al tuturor nu numai pentru cativa cum facea cea de dinainte.Cea de dinainte ne jignea si ne umilea cum putea mai mult de parca era biricul pamăntului.In concluzie,mai sunt și cazuri fericite in care primarii se gandesc si la oameni.Mult succes Mihai Pop in activitatea de director.Daca am greseli de scriere este din cauza reclamelor care apar peste scris.
Este foarte bun articolul și necesar pentru a se vedea de unde pornește toată proasta coordonare ðin școli. Și aici mă refer la oamenii slabi profesionali, dar puternic ancorați în viața politică, manageri școlari care nu știu să coordoneze școli și inspectorate, dar execută ordine politice. Nu există interesele elevilor sau ale profesorilor, nu ei sunt prioritarii acestui sistem, dar, în caz de esec, ei sunt cei vinovați. Se iau foarte multe decizii proaste în învăţământ de către aceștia, în defavoarea elevilor și profesorilor, dar pentru a deservi puterea politică și presa, de cele mai multe ori, a fost complice. Un exemplu: inspectorii generali sunt propuși în funcție de susținerea președintelui Consiliului județean; inspectorii școlari sunt propuși de Inspectorul general; de asemenea, directorii sunt promovați de inspectorii ( instituționali, de management școlar) susținuți de președinte CJ. Concluzia: dacă președintele CJ este din PNL sau PSD, toți inspectorii și directorii sunt membri de partid PNL sau PSD, dar fără experiență în managementul școlar. Liderii de sindicat sunt și ei, de asemenea, membri de partid.
Dar noi, profesorii, ne-am obișnuit să fim găsiți vinovați pentru orice. Acesta este motivul pentru care în învățământl mai acced cei slabi sai fără alte oportunități.
Sau cei care vad asta , dar fac de capul lor. Mai există și asemenea variante.
Eu de exemplu nu am de gând să mă iau după standardele de evaluare la clasa a VIII -a. Abia aștept să vina cineva în inspecție și să -mi ia boii de la căruță.
O sa le explic cu diplomație de ce nu o fac, daca nu pricep….există și alte căi
Învățământul este ceea ce se întâmplă în clase, la întâlnirea elevilor și profesorilor. În afara sălii de clasă, doar politică, concursuri de interese, vânătoare de bani, trafic de influență, competiții de slugărnicie, aranjamente, cumetrii interesate, îndatorări, compromiteri, statui ridicate pe nisipuri mișcătoare. Faptul că există profesori (adică oameni educați) pe care lucrul cu elevii îi scârbește, dar ploconeala în fața scârbelor politice de ocazie nu îi necinstește, este tragic.
Sunt director de școală mică, numit în funcție prin concurs, în octombrie 2022. Pentru că nu fac și nu am făcut niciodată parte dintr-un partid politic, a fost nevoie să particip de 3 ori la concursul pentru ocuparea funcției de director. Prima dată am luat examenul scris cu nota 8.20, in condițiile in care nu mai fusesem niciodată director. Pentru că nu am fost susținută de către primarul localității în care funcționează școala pentru care am candidat, am fost picată la proba de interviu și nu picată oricum, ci umilită, jignită, călcată în picioare, asta într-un interviu înregistrat. Nimic din ceea ce spuneam nu era considerat bun de către trepădușii primărie și ai școlii pentru care candidam. In urma contestației, am primit cu aproape 2 puncte in plus, destul cât să nu iau examenul. În funcția pentru care candidasem a fost numită o doamnă pe gustul primarului, doamnă profesor care picase proba scrisă a aceluiași concurs.
Am participat, după 3 luni, din nou la concurs și de data aceasta, am obținut nota 8.80. Am candidat pentru o școală de la țară deoarece mi s-a transmis sa nu mai candidez pentru o școală de la oraș fiindcă ,,zarurile au fost aruncate”. Am candidat pentru o școală de la țară, la dorința primarului de acolo care, cu câteva zile înaintea interviului, a cedat presiunilor cu miză electorală venite din partea directoarei de școală aflată, la momentul respectiv, la conducerea școlii fără să fi participat vreodată la concurs. Din nou am fost picată la proba de interviu, exact in același mod ca prima oară. Deoarece sunt o fire ambițioasă și nu mă dau ușor bătută, după alte 3 luni, am participat din nou la concurs, clasându-mă pe locul 2 pe județ. De data aceasta, am candidat pentru altă școală, și mai mică, tot din mediul rural și am luat proba de interviu.
Anul acesta, în luna octombrie, îmi va expira mandatul de director al unei școli mici dar pe care am ajuns s-o iubesc necondiționat. Pentru că mandatul meu expiră în timpul anului școlar, voi primi numirea până la finalul acestuia și acest aspect face imposibilă participarea mea la concursul pentru ocuparea funcției de director 2026. Însă școala al cărei director sunt in prezent, va deveni structură a altei școli, mai mari, în curând iar eu voi fi dată la o parte, după 5 ani de muncă. Deși mă bucur de aprecierea inspectoratului școlar, acesta ridică din umeri neputincios la îngrijorările și nemulțumirile mele. Am demonstrat că sunt un director onest, dedicat școlii și principiilor ei, cu toate acestea, NU sunt suficient de bună fără sprijin politic.
Deci, stimați jurnaliști, nu cred că ,,buba” este neapărat la IȘJ-uri, cu la administrațiile locale. În nicio țară civilizată și condusă de oameni decenți, cinstiți și, iertați-mă, întregi la cap, nu decide politicul soarta educației!
Ce spui tu se știe deja.Se știe ca proba interviului este echivalentul lecției deschise la Titularizare. Acolo se procedează la fel:ești jignita,umilit,zarurile sunt aruncate.Ia înregistrarea si da-i in judecată, vei avea bani de pensie si o mica rezerva după ce vei catiga.Va dura câțiva ani dar anii si asa trec si nu se rezolva nimic.Da-i in judecată si fara înregistrare, sa vina in instanta si sub jurământ să spună cum a fost interviul,sa minta in instanță cu mana pe Biblie. Juramantul stramb ii va ajunge din urmă. Si apoi ii vor mai chema si altii,sa vedem daca le place.Vei avea si tu o satisfacție.
Sa știi ca asa proceseaza peste tot cu oamenii care nu sunt ai lor,își bat joc fără nicio frica si ar cam trebui sa înceapă sa se schimbe lucrurile.
imi pare rau sa o spun, dar adevarul e ca si daca ar fi concursuri, asta nu garanteaza ca ar fi corecte, de obicei in romanica noastra, concursurile sunt cu dedicatie
Cand intri in invatamant te gandesti ca intri sa predai, sa inveti copiii. In general din experienta mea, persoanele care tind sa ajunga in functia de directori sunt niste persoane care isi urasc meseria, au o greata in a-si exercita si preda materia, niste frustrati care doresc sa ajunga in fata, sa calareasca pe cei din jur! Sunt oameni arivisti, carora nu le mai ajunge functia de profesor pentru care s-au pregatit … le place enorm sa isi supuna aproapele! Desigur, directorii sunt o speta anume, o tipologie de om! Ei nu sunt adaptabili, trebuie sa se remarce. Nu le ajunge felia de profesor, ei doresc sa supuna tot ce este in jur! Cea mai mare parte dintre ei, in proportie de peste 90% sunt niste nulitati la catedra, niste submediocri profesional, care se ascund sub scutul functiei si a puterii! De ce sa te faci Director? Deoarece nu salariul este atragator, dar ghesefturile ce se fac odata ajuns in funtie, beneficiile si puterea de a lua si gestiona o scoala, de a te juca cu pixul, le aduce foarte multi bani in plus! Peste asta se adauga si dragostea de a-ti persecuta colegul, aproapele!
Așa o vad și eu, dar cu timpul am ajuns sa cred că poate unii sunt idealisti. Îș imaginează că dacă eu conduc se schimba școala. Asta ar trebui testat la.concursul.de director …lider sau doar șef.
O școală se schimba doar in echipa .
Tot numiri politice așa că nu ne democratizăm 😭
Ma bucur ca scrieți și va documentați cu privire la acest subiect, dar va dați seama xa este inutil, au ajuns inspectoratele școlare niște cimitire de elefanți. Câți dintre inspectori au prelungire de activitate peste varsta de pensionare? Oamenii sunt rupți de realitate, habar nu au ce schimbări au loc, unii nu cunosc nici curriculum școlară…
AICI BATE ȚI CAMPII !!!ce vreți să rămână școlile fara director??? și ce mare gheșeft este sa fii director???? cu atâtea responsabilități cu atâta birocrație hârtii peste hârtii tabele ,tot felul de cacaturi clasamente studii de fezabilitate oroare și mizerii …sa ne rugam sa rămână pe posturi directorii actuali cu experiență…pui tot felul de nulități in fruntea școlii!??? crezi că dacă puneți zbiri cu pretenții profesorii vor fi speriați???? nu!!! ii vor scuipa și sictiri pe acești idioți … idioate…
De ce ar trebui sa fie profesorii speriați daca își fac treaba?
Și de ce ar rămâne școlile fără directori daca s-ar organiza frumos si transparent examen ca la Titularizare?
Posturi la vedere,bibliografie stiuta de un an de zile,afișare rezultate,afișare note,afișare repartizării in baza notei.
Cui folosește acest articol?! informării opiniei publice?! Nimeni nu poate face nimic….Doar presa, dacă se unește, ar putea porni o campanie de transparență și obligativitate a susținerii concursului pe functie de către cei care fac parte din aceste comisii. În rest, nu faceți decât să transmiteți energii negative maselor!
Sunt director de fff multi ani, poate prea multi, din mai 1990, la aceeasi unitate de invatamant. Politicul nu m a afectat. De ce? nu as putea spune. Poate pt ca mi am facut treaba cum trebuue, sau poate am avut noroc!!!
Acum lucrurile sunt complicate, i se da multa importamta functiei dar fara argumente, nici macar salarial.. Trei probe, mi se par prea multe si fara sens. Am participat la toate examenele de pana acum, fara a vedea relevanta lor.
Am avut un inspector general, in perioada anilor 1998….2004 care spunea clar ca directorul tb sa fie nr 1 in invatamant!!! Acum ce este? nu pot comenta….
Ar fi multe de spus!!
Liceul pe care il conduc are peste 1200 de elevi!
Proba de interviu atașată concursurilor în România este de fapt rețeta corupției legalizate.
Practic proba face culoar pentru cine trebuie să câștige concursul.
De ce?
Simplu!
Nu are niște criterii obiective, clare, exhaustive.
,, Echipa de evaluatori ” la interviu este dominată de primărie, consiliul local si ISJ. Ei decid înainte cine ,, trebuie” să iasă.
Cum?
Prin întrebările adresate in timpul inteviului.
PCRR -A (Pile cunoștințe relații rude amante) vor primi întrebări precum:
– Aveți determinarea necesară pt acest post?
-Cum vă implicați empatic în relația cu subordonații?
Etc
Cel care trebuie să pice va primi alte întrebări
Aveți un plan PDI atașat. Detaliați exhaustiv elementele de finanțare ale proiectelor ce presupun investiții imediate cu termene scurte
Etc
PS
Va mai amintiți interviurile cu șefii poliției înregistrate video dar care filmau doar comisia in timp ce candidatul citea de pe foi?
Dar audierea din parlament in care se folosea AI?
Pixiada doar scurtează toată tevatura.
Adică nu mai te complici cu concursul
.
Sună cine trebuie la ISJ, acolo se semnează decizia și gata.
Unii directori nici dosarul necesar pt numire din pix nu si-l întocmesc singuri.
PPS
Pt cei care încă mai speră România este încă feudală.
Una sunt legile, regulile, metodologiile și alta realitatea concretă în care totul se rezolvă prin PCRR & A
Felicitări pentru articol și pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume! Despre ce fel de reformă vorbim???? Din păcate, se știe că totul e dictat politic, că inspectorii generali sunt numiți politic, apoi, aceștia, la rândul lor, vor numi directorii de școli pe criterii politice, de obediență, de cumetrii etc…. și, uite așa, învățământul nostru românesc va funcționa, ca și până acum, în cădere liberă pentru că asta se dorește de fapt…….
Să țină pixul cât mai mult, că slugoi există destui……..