Dacă toți copiii din România ar obține cel puțin pragul minim de competențe, după modelul PISA de evaluare a competențelor, economia României ar avea de câștigat circa 3,26 mii de miliarde de dolari, de câteva ori mai mult decât PIB-ul țării, raportat la puterea de cumpărare. Dacă toți copiii care merg la școală, deci fără a-i lua în calcul pe cei care nu participă la educație, ating acest prag minim, economia țării ar câștiga circa 2,16 mii de miliarde de dolari, potrivit unei analize publicate de cercetători de la Stanford. Aceasta, publicată în 2024, a fost semnalată de directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Andreas Schleicher, în mesajul transmis marți, 8 septembrie, cu ocazia lansării datelor PISA 2025 pentru România.
- Schleicher a folosit această referință în condițiile în care raportul PISA menționează, pentru România, că aproximativ 38% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență, simultan, pentru toate cele trei competențe de bază vizate de evaluarea internațională – Științe, Citire, Matematică. Pentru fiecare dintre acestea, nivelul este mai ridicat: 52% dintre elevi sunt în situație de analfabetism funcțional la Matematică, 48% – la Citire, 46% – la Științe.
În același timp, potrivit datelor prezentate cu ocazia lansării PISA 2025, Institutul de Științe ale Educației a semnalat că circa 24% dintre elevii români nu sunt reprezentați de eșantionul PISA, cei mai mulți pentru că nu participă la educație, dar și din alte motive (sunt în clase mai mici, sunt excluși de la evaluare etc.). Dacă acestora li se atribuie un nivel scăzut de competențe (low performer) la toate cele trei evaluări, nivelul analfabetismului funcțional ar ajunge la 53,5%, potrivit unei prezentări ISE – citește pe larg aici și aici.
Vorbind despre efectele competențelor asupra economiei, Andreas Schleicher a spus, în mesajul său:
- „Cercetători de la Universitatea Stanford au estimat că, dacă fiecare elev din România ar atinge cel puțin nivelul 2 de bază de competență măsurat de PISA, și știu că acesta rămâne încă un obiectiv ambițios pentru România, dar dacă s-ar întâmpla acest lucru, câștigul economic pe termen lung ar putea depăși 3,26 mii de miliarde de dolari americani, pe durata vieții profesionale a elevilor de astăzi. Gândiți-vă la această cifră. 3.300 de miliarde de dolari americani. Nu descoperiți în subteran, nu produși din petrol sau minerale, ci generați în sălile voastre de clasă, prin ceea ce învață elevii români și prin ceea ce profesorii români îi ajută pe elevi să devină. Iată ce devine posibil atunci când tot mai mulți tineri termină școala înzestrați nu doar cu diplome, ci cu cunoștințele, competențele și încrederea necesare pentru a participa pe deplin la economia și societatea modernă. Iar aceasta este adevărata superputere a profesorilor.”
Ce au estimat, mai precis, cercetătorii de la Stanford?
În 2024, o echipă de trei cercetători reprezentând Universitatea Stanford și Universitatea din Munchen, printre care reputatul expert în economia educației Eric Hanushek, au publicat o analiză intitulată „Competențe de bază universale: deficite actuale și implicații pentru dezvoltarea globală”. Ei au urmărit să afle „cât de departe este lumea de capacitatea de a asigura că fiecare copil obține competențele de bază necesare pentru a fi competitiv într-o economie modernă” și „ce ar însemna pentru dezvoltarea globală atingerea acestui obiectiv”.
În cadrul studiului, ei au adus rezultatele țărilor care participă la evaluările internaționale ale competențelor PISA și TIMSS, precum și la o serie de evaluări regionale (America Latină, Africa) sau la nivel național (China, India) și le aduc, printr-o serie de echivalări și asocieri statistice, la un numitor comun – nivelul minim de competențe luat în calcul în cadrul PSA, testarea internațională organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Apoi, au încercat să definească mai multe modele de evaluare a competențelor pentru elevii care nu merg la școală și, deci, nu apar în rezultatele evaluărilor competențelor realizate în cadrul sistemelor școlare.
De aici, folosind metodologii elaborate în cadrul unor analize economice anterioare (vezi aici tipul de cercetări realizate de Erick Hanushek și Ludger Woessmann, doi dintre coautorii actualei analize), anume analize publicate de ei în 2012 și 2015, ei încearcă să evalueze câștigurile economice obținute din atingerea competențelor de bază universale, Pentru aceasta, ei pleacă de la premisa că, pentru orice proiecție, trebuie avut în vedere că și îmbunătățirea rezultatelor educaționale, și creșterea economică apar în timp, nu se petrec instantaneu. Iar unul dintre punctele de pornire în analiza lor este că un o unitate de creștere în rezultatele la creștere – cum ar fi 100 de puncte pe scara PISA – este asociată cu un plus în rata de creștere a PIB per capita, pe termen lung.
Iar autorii iau în calcul trei scenarii de „reformă” – sau de schimbări potențiale / ideale în competențele elevilor – le aplică la țările lumii, inclusiv pentru România. Ei folosesc ca punct de referință Nivelul 1 de competențe pe scara PISA. Acesta nu este nivelul 2, menționat și de Andreas Schleicher în mesajul său, nivel considerat prag minim sub care rezultatele indică analfabetism funcțional la competențele de bază. În cadrul PISA, există și un nivel 1, un nivel al competențelor elementare, iar în analiza lor cercetătorii de la Stanford iau în calcul definiția acestuia din 2019:
- “La Nivelul 1, elevii pot să răspundă la întrebări ce presupun contexte familiare, în care toată informația relevantă este prezentă, iar întrebările sunt clar definite. Ei pot să identifice informația și să desfășoare proceduri de rutină conform unor instrucțiuni directe, în situații explicite. Ei pot să desfășoare acțiuni care sunt evidente de cele mai multe ori și care urmează imediat unor stimuli dați”.
- Nivelul 2 de competențe PISA, conform aceleiași referințe din 2019, spune că „elevii pot să interpreteze și să recunoască situații în contexte ce pretind mai mult decât inferență directă. Ei pot să extragă informații relevante dintr-o singură sursă și să folosească un singur model de reprezentare. Elevii la acest nivel pot să folosească algoritmi, formule, proceduri și convenții la un nivel de bază, pentru soluționarea problemelor cu numere întregi. Ei sunt capabili să interpreteze literal rezultate”.
Notă: În cadrul PISA, sunt luate în calcul și rezultatele „sub Nivel 1”, ce indică lipsa completă a competențelor. Rezultatele elevilor români cu privire la acest nivel – la finalul articolului.
Cele trei scenarii analizate de experții Stanford
- Scenariul I: toți elevii care sunt acum la școală obțin nivelul minim de competențe de bază. Aceasta înseamnă că toți elevii care obțin sub Nivelul 1 la PISA sunt „ridicați” peste Nivelul 1. Nu se fac modificări în cazul celor care au atins sau depășit acest prag și nici în cazul copiilor care nu participă la educație.
- Scenariul 2: sunt luați în calcul toți copiii, inclusiv cei care, de fapt, nu merg la școală (nu participă la educație), iar nivelul acestora este stabilit la nivelul mediu al copiilor care merg la școală în țara respectivă. Aceasta presupune creșterea accesului la școală, fără o modificare de calitate (nu există schimbări în cazul elevilor care sunt deja încadrați în școală).
- Scenariul 3: Toți copiii dintr-o țară ating nivelul minim de competențe. Adică toți copiii participă la școală și toți ating acest nivel.
Aceste scenarii sunt aplicate, apoi, fiecărei țări, inclusiv pentru România.
Ce impact are asupra economiei românești fiecare dintre cele trei scenarii:
Scenariul 1, în care toți elevii care sunt acum la școală obțin competențe de bază:
- Economia României ar avea un câștig de 2158 miliarde de dolari, de 3,5 ori mai mult decât PIB-ul țării raportat la puterea de cumpărare (PPP), conform estimărilor Băncii Mondiale din 2019.
Scenariul 2, în care sunt luați în calcul toți copiii, inclusiv cei care nu merg la școală, al căror nivel este stabilit la nivelul mediu național de competențe:
- Economia României ar avea un câștig de 8886 miliarde de dolari, de 1,4 ori mai mult decât PIB-ul țării raportat la puterea de cumpărare (PPP), conform estimărilor Băncii Mondiale din 2019
Scenariul 3, în care toți copiii dintr-o țară ating nivelul minim de competențe:
- Economia României ar avea un câștig de 3258 miliarde de dolari, de 5,2 ori mai mult decât PIB-ul țării raportat la puterea de cumpărare (PPP), conform estimărilor Băncii Mondiale din 2019.
Această valoare este și cea folosită de Andreas Schleicher în mesajul său pentru România, transmis cu ocazia lansării rezultatelor PISA 2025.
Amintim că, în cazul României, rezultatele PISA 2025 au indicat:
- 26% dintre elevi au atins Nivelul 1a la Științe și 20% au avut rezultate sub acest nivel
- 22% au atins NIvelul 1a la Științe și 30% au avut rezultate sub acest nivel
- 24% au atins nivelul 1a la Citire și 24% au avut rezultate sub acest nivel
Citește detaliat despre rezultatele României la PISA 2025:
BREAKING România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire, arată studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani / 57% dintre elevi – performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
DOCUMENT Institutul de Științe ale Educației clarifică de ce estimează la peste 50% totalul adolescenților români situați în situație de analfabetism funcțional la PISA 2025, după ce calculul a fost pus sub semnul întrebării de ministrul Mihai Dimian
Gabriela Noveanu, cercetător la Institutul de Științe ale Educației, coordonatoarea PISA 2025: Datele trebuie să ajungă în sala de clasă, la profesori. Nu facem antrenamente ca să-i pregătim pe elevi pentru PISA, propunem strategii de predare-învățare-evaluare care să contribuie la dezvoltarea competențelor
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
