Prima de carieră didactică devine, în această vară, un program masiv de finanțare a pieței de formare profesională pentru profesori, într-un interval foarte scurt, potrivit Ordonanței de urgență 39/2026, publicată în Monitorul Oficial. Cadrele didactice vor trebui să cheltuiască minimum 975 de lei din cei 1.500 de lei primiți pe cursuri acreditate sau avizate de Ministerul Educației, până cel târziu la 31 august 2026 în preuniversitar și 30 septembrie 2026 în universitar.
Actul normativ publicat miercuri în Monitorul Oficial stabilește că „un procent de minimum 65% din valoarea nominală de 1.500 lei se va utiliza pentru cursuri de pregătire profesională avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării”. Asta înseamnă că fiecare profesor trebuie să cheltuiască obligatoriu cel puțin 975 de lei pe formare profesională.
În total, pentru cei aproximativ 267.000 de beneficiari anunțați de Guvern, suma care ar urma să intre în piața cursurilor de formare depășește 260 de milioane de lei. Mai exact, doar componenta obligatorie de 65% înseamnă aproape 260,3 milioane lei, adică peste 52 de milioane de euro, care trebuie cheltuiți în doar câteva luni, dacă toți beneficiarii ar primi și accepta aceste carduri.
Presiunea pe această piață a început deja. Ministerul Educației a început să extindă accelerat lista cursurilor acreditate și a furnizorilor eligibili. Registrul programelor de formare continuă acreditate avea aproximativ 50 de pagini în 2025, fiind actualizată în iunie anul trecut. Apoi acest registru a crescut la 54 de pagini în martie 2026 și a ajuns, în doar o lună, la 81 de pagini în aprilie 2026, potrivit versiunilor succesive publicate de minister, analizate de Edupedu.ro.
În lista actualizată în aprilie 2026 sunt aproximativ 453 de programe de formare.
Creșterea rapidă a listei arată că furnizorii de formare încearcă să intre într-o piață care urmează să fie alimentată cu zeci de milioane de euro din fonduri europene într-un interval foarte scurt. Ordonanța prevede explicit că „lista cursurilor de pregătire profesională avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării, precum și lista furnizorilor acreditați se publică pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării și pot fi actualizate pe durata desfășurării proiectului”.
Cu alte cuvinte, lista nu este închisă, iar noi cursuri și furnizori pot fi adăugați inclusiv după lansarea efectivă a plăților.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a indicat deja public direcțiile în care profesorii ar trebui să se orienteze atunci când aleg cursurile. Oficialul a spus că noul mecanism ar putea fi folosit pentru a acoperi „dificultăți cu care ne confruntăm de mai mulți ani în sistemul de învățământ”, menționând explicit:
- incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale,
- utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale,
- prevenția adicțiilor,
- educația antreprenorială și financiară.
Analiza listei actualizate în aprilie 2026 arată că aceste domenii încep deja să fie reprezentate mai puternic decât în anii anteriori. Cele mai numeroase sunt cursurile din zona incluziunii și digitalizării, iar în 2026 apar explicit și programe pe inteligență artificială, învățare automată, pedagogie digitală și utilizarea laboratoarelor digitale, teme aproape inexistente în listele anterioare.
Totuși, problema majoră rămâne timpul extrem de scurt de implementare. OUG 39/2026 stabilește că prima „se acordă începând cu luna mai 2026 și se utilizează până la sfârșitul anului școlar/universitar 2025-2026”. În practică, profesorii au aproximativ trei luni pentru a găsi cursuri eligibile, pentru a participa la ele și pentru a utiliza sumele.
În plus, ordonanța introduce un sistem strict de verificare. Profesorii trebuie să încarce în aplicația STS certificatul de absolvire sau participare „în termen de maximum 5 luni de la data utilizării sumei”, iar școlile și universitățile trebuie să valideze lunar documentele.
Cu alte cuvinte, profesorii au 3 luni la dispoziție să cumpere cursurile și de la data cumpărării au vreme 5 luni să le urmeze și să obțină, după care să depună, certificatul de absolvire/diploma sau ce anume eliberează furnizorul.
Context:
Prima de carieră didactică a fost introdusă în 2023, după greva generală din educație și negocierile dintre sindicate și Guvernul Ciucă. Programul a fost reglementat prin OUG 58/2023 și prevedea acordarea anuală a unui voucher de 1.500 de lei pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar, precum și a unei prime separate pentru personalul administrativ și nedidactic din școli și universități.
În forma inițială, banii puteau fi folosiți mult mai flexibil: pentru cursuri, cărți, echipamente IT, materiale didactice sau alte cheltuieli legate de activitatea profesională. Primele au fost plătite în 2023 și 2024, însă programul a intrat în blocaj în 2025, după Ordonanța 156/2024 – ordonanța trenuleț a Guvernului Ciolacu. Aceasta prevedea că banii nu sunt acordați decât dacă se reusește rambursarea totală a lor din fonduri europene.
Comisia Europeană a transmis că schema, în forma adoptată de Guvern, nu poate fi decontată integral din fonduri europene.
Executivul a fost obligat astfel să modifice radical mecanismul pentru a-l face compatibil cu Programul Educație și Ocupare 2021–2027, finanțat din Fondul Social European Plus.
Deblocarea actualei scheme de finanțare a venit în martie, după intervenția Comisiei Europene și realocarea a 65 de milioane de euro în Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat public că „220.000 de profesioniști din educație vor primi câte 1.500 de lei din fonduri europene”, precizând însă și noile condiții impuse de Bruxelles: minimum 65% din sumă trebuie direcționat către cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației. Anunțul Comisiei Europene a confirmat practic schimbarea de filozofie a programului: de la un voucher flexibil pentru cheltuieli profesionale, introdus după greva profesorilor din 2023, la un mecanism orientat în principal spre formarea continuă a cadrelor didactice. Tot atunci apărea și prima diferență majoră față de estimările Guvernului: Comisia Europeană vorbea despre aproximativ 220.000 de beneficiari, cu aproape 47.000 mai puțini decât cele circa 267.000 de persoane estimate în actuala OUG 39/2026 de autoritățile române.