Anul trecut doar 104 de școli, din cele 150, au putut să organizeze programul masa caldă, potrivit Ministrului Educației, iar anul acesta au fost 134 / Cîmpeanu vorbește despre un program viitor în care elevii ar putea primi produse agroalimentare românești

O elevă mănâncă masa caldă primită în fiecare zi prin Programul "Pâine și Mâine" / Foto: World Vision România

„Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”, a declarat Ministrul Educației în cadrul lansării raportului „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, studiu realizat la comanda World Vision România. Sorin Cîmpeanu a menționat că elevii din 134 de școli beneficiază de masă caldă în acest an.

Acesta a precizat că sunt 16 școli care au avut buget, dar nu au putut pune în aplicare programul:„Sunt 16 școli care au avut buget și nu am putut organiza masa caldă în școli. Este vorba de trei școli din județul Bihor, de o școală din județul Bacău, de două școli din județul Bistrița-Năsăud, două din București, două din Buzău, două școli din Hunedoara, o școală din Harghita, o școală din Mureș, o școală din Timiș, o școală din Galați”.

Iată ce a spus ministrul Cîmpeanu despre motivele pentru care nu s-a putut organiza masa caldă în unele școli: „Motivele au fost diverse, trei la număr: blocaj licitație; doi – inexistență operatori economici mai ales în acele școli din localitățile izolate: cazul Bacău, cazul Timiș au lansat repetat licitația pentru a achiziționa servicii de catering pentru a oferi o masă caldă elevilor și nu s-a prezentat niciun operator economic, pentru că a considerat nerentabil să asigure aceste servicii într-o școală care avea doar câteva zeci de elevi. Al treilea motiv este greu de imaginat, inclusiv pentru mine, astăzi, 30 mai, există o localitate în țară, Tecuci, județul Galați, care nu are bugetul aprobat.”

Sorin Cîmpeanu a mai spus că urmează să fie găsite soluții pentru eliminarea blocajelor la nivelul achizițiilor: „Pentru a păstra controlul asupra acestui program național integrat, împreună cu ministerul Agriculturii, am stabilit ca în interiorul unui grup de lucru, constituit la nivelul Guvernului, între Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, care va defini aceste alimente în cadrul conceptului de masă sănătoasă, plus Ministerul de Finanțe și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene care trebuie să susțină financiar acest program, vom discuta în ce măsură putem să, și va trebui, este datoria noastră, a Guvernului, să găsim această soluție pentru a nu mai avea aceste blocaje la nivel de achiziții, pentru ca elevii să poată să beneficieze cu adevărat. Și să beneficieze de produse agroalimentare românești. (…) Din discuții a reieșit că un baton nutritiv bio se va regăsi pe lista acelor care vor putea să fie disponibil elevilor în cadrul conceptului, repet, de masă sănătoasă.”

Informații de context

Potrivit unei analize Edupedu.ro din august 2021, implementarea programului s-a făcut în localități cu primari PNL. 54% dintre școlile care au fost incluse în acest program-pilot sunt în localități în care primarii sunt de la PNL, în timp ce 31% sunt școli din localități conduse de primari ai Partidului Social Democrat. Cei de la UDMR și PMP au fiecare câte 6 școli în localități conduse de primarii lor. USR-PLUS are doar 2 școli în două localități în care edilii reprezintă acest partid.

Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.

Exit mobile version