Educație Știri

“Masa caldă în şcoli” e doar pe hârtie. Normele de aplicare, publicate în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru

Citire în 4 min
Monitorul Oficial a publicat normele de aplicare ale programului “masa caldă în şcoli”, după ce au trecut 5 luni de la începerea anului școlar. Urmează procedurile de licitaţie şi achiziţie, proceduri care ar putea întârzia şi ele mai mult de două luni împlementarea programului. Sunt doar 50 de școli implicate în Programul ”Masa Caldă” în școli. Este tot un proiect pilot, deși este pentru al treilea an la rând când se aprobă derularea lui, iar conform uzanțelor, pilotarea ar fi trebuit să dureze maximum doi ani.

De ce este important Programul ”Masa Caldă” în școli

Pentru că, potrivit notei de fundamentare, s-a dovedit că în școlile în care a fost aplicat, după primul an de pilotare, rata abandonului școlar a scăzut mult. ”Dacă anterior implementării programului în anul şcolar 2016 – 2017 s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului şcolar 2017 – 2018 să fie de 1,3%”, potrivit documentului oficial.

Care sunt regulile pentru Masa Caldă în școli.

Mâncarea trebuie să respecte un set de principii, potrivit Normelor de aplicare.

  1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
  2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
  3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.
  4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
  5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
  6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
  7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
  8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;
  9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).
  10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.
  11. Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Ce meniu vor avea elevii

Propunerile sunt avizate de Ministerul Educației și de Institutul de Sănătate Publică.

  1. Ciorbă de legume
  2. Supă de pui cu legume
  3. Ciorbă de văcuță cu legume
  4. Legume cu piept de pui la grătar
  5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
  6. Pilaf cu legume și ficăței de pui
  7. Piure de morcov cu grătar de pui
  8. Piure de cartofi cu piept de curcan
  9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
  10. Ghiveci de legume cu pui
  11. Orez cu legume și pui la tava
  12. Sufleu de broccoli cu brânză
  13. Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
  14. Tocană de legume cu orez brun
  15. Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
  16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
  17. Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
  18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
  19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
  20. Macaroane cu brânză
  21. Cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză şi ou)
  22. Quinoa cu legume
  23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
  24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov).
  25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

FOTO: Unsplash.com

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Premierul Dăncilă contrazice ministerul Educației, Matematica și chiar pe ea însăși

Mihai Peticila

UBB Cluj și Universitatea București au regresat serios în Top Shanghai față de anul trecut. Singurele universități românești sunt la coada clasamentului dominat de instituții academice din SUA și Marea Britanie

Matei Pop

Premierul Dăncilă susține că părinții i-au cerut să renunțe la Programul „Merg la școală”, prin care toți elevii primeau vouchere de 250 de lei pentru cărți, manuale, rechizite și echipament sportiv

Mihai Peticila

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.