Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie este o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public, a declarat joi pentru HotNews.ro Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), după cum notează G4Media.ro.
El a fost întrebat dacă posibilitatea colegiilor de a avea propria admitere este discriminare și a spus că ”o percep ca pe o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor și vom avea un grup de colegii, așa zise de elită, cu propriile reguli, ceea ce ridică semne de întrebare”. “Dacă avem o Evaluare Națională, de ce nu poate să constituie Evaluarea Națională baza selecției în continuare pentru toate școlile?”, continuă acesta.
”Înțeleg acest element de susținere a școlilor de elită, dar nu în dauna celorlalți copii și pericolul e să avem o polarizare mai mare. Cred că această măsură va duce la o polarizare. Majoritatea copiilor de elită ajung acolo și datorită situației materiale a părinților, care le permite meditații”, a mai spus el.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cel mai înalt for național de soluționare a problemelor de acest fel, nu a fost consultat de Ministerul Educației pentru proiectele de legi, după cum declară președintele consiliului:
Întrebat dacă CNCD “a fost consultat în această mare dezbatere așa cum o numește ministrul Cîmpeanu, în elaborarea acestor proiecte, adică expertiza consiliului a fost valorificată în acest demers?”, Asztalos a răspuns că “nu s-a întâmplat acest lucru, dar noi am discutat în acest consiliu și avem un draft de propuneri pe care îl vom finaliza, presupun, în cursul săptămânii viitoare, pentru aceste proiecte de legi – noi am dori să se includă un subcapitol cu câteva articole care să aibă reglementări în privința prevenirii și combaterii discriminării în actul educațional, obligații pentru elevi, profesori, respectiv pentru părinți și instituțiile de învățământ, cu proceduri clare de soluționare ale unor plângeri, deci acesta ar fi un pachet care de fapt și există peste tot în Europa, deci nu este ceva extraordinar”.
“Personal am solicitat să mai avem și două propuneri în ceea ce privește limba română. La articolul 5 unde se prevede obligativitatea limbii române, eu consider necesar ca Guvernul Românei să adopte o strategie națională pentru a susține învățarea limbii române de toți cetățenii României, iar în ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale, din nou Guvernul României trebuire să adopte politici publice prin care să vină în susținerea însușirii limbii române de către elevii care învăța în limba lor maternă, pentru că, cel puțin în ceea ce privește comunitatea maghiară, situația este tragică, gradul de promovare al Evaluării Naționale la clasa a VIII-a și la Bacalaureat este substanțial mai redus decât în cazul claselor cu predare în limba română. Adică variază undeva între 60 și 65%, iar acest lucru generează o serie de discriminări”, a completat Asztalos.
Referitor la plângerea depusă de deputatul PNL Alexandru Muraru față de declarațiile rasiste ale lui Viktor Orban de la Tușnad, Asztalos Csaba a spus că ”eu m-am retras din acest dosar zilele trecute, pentru că încă după discursul lui Viktor Orban m-am exprimat pe excepția de imunitate jurisdicțională (…) Nu sunt de acord cu declarațiile făcute de Viktor Orban la Tușnad. Premierul Ungariei a greșit și și-a dat seama încă de la tribuna de la Băile Tușnad”.