Discursul extremist al președintelui Ungariei, Victor Orban, de la Băile Tușnad „testează noi niveluri ale politicii sale”, în contextul în care el „s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o poziție conservatoare în cadrul UE și a devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin”, spune istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est. Fostul președinte al Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe a mai spus, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că reacția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, la declarațiile lui Orban de la Tușnad arată susținerea acestuia „și astfel și-a poziționat în mod clar partidul – el împărtășește astfel opiniile lui Orbán în chestiuni ideologice și de politică externă, adică și în chestiunea invaziei rusești în Ucraina”.
- Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, pe 25 iulie, la Băile Tușnad: „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă… și nu vrem să devenim o rasă mixtă”. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”. De asemenea, Viktor Orban a făcut o aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist atunci când a criticat planul Bruxelles-ului de a reduce cererea europeană de gaze cu 15%. „Nu văd cum pot obliga statele membre să facă acest lucru, chiar dacă există know-how german în acest domeniu, așa cum a demonstrat trecutul”, a spus el ironic, potrivit G4Media.
Edupedu.ro: De ce a venit Viktor Orban tocmai acum cu astfel de declarații deschis rasiste?
Oliver Jens Schmitt: De ani de zile, Viktor Orbán s-a distins ca o antiteză politică față de guvernele din marile capitale ale UE. Discursul său s-a radicalizat de-a lungul anilor, iar Orbán s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o poziție conservatoare în cadrul UE și a devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin. În Băile Tuşnad, el testează noi niveluri ale politicii sale – testează ce forțe îi vor răspunde și în ce mod. El știe foarte bine că, datorită principiului unanimității în UE, poziția Ungariei este încă atât de puternică încât poate șantaja multe alte țări.
Este adevărat că poziția pro-rusă a lui Orbán a dus la o ruptură cu Polonia, cu care Ungaria a cooperat anterior în multe domenii politice. Orbán își întărește în prezent legăturile cu republicanii radicali din SUA. Până acum, nu a reușit să construiască alianțe durabile – formatul Visegrád s-a rupt din cauza conflictului cu Polonia privind poziția pro-rusă a Ungariei; extrema dreaptă europeană este un grup instabil; acum Orbán speră în realegerea lui Donald Trump și răspândește idei care sunt populare în mediul lui Trump.
Edupedu.ro: Atacul lui Putin asupra Ucrainei și discursul naționalist al Kremlinului au exacerbat extremismul în Europa?
Oliver Jens Schmitt: Rusia încearcă în mod deliberat să stârnească tensiuni sociale și politice. De ani de zile promovează extrema stângă și extrema dreaptă în multe țări și a corupt numeroși politicieni din partidele social-democrate, liberale și creștin-democrate. În prezent, încearcă să destabilizeze țări precum Germania prin intermediul unei crize energetice. Dar reacția Europei la invazia rusă în Ucraina a arătat, de asemenea, ceva la care Putin nu se aștepta: au fost impuse sancțiuni Rusiei, Ucraina primește sprijin militar, majoritatea covârșitoare a europenilor respinge ferm modelul rusesc de stat și de societate. În fața amenințării rusești, mulți europeni au înțeles care este miza.
Acest lucru nu înseamnă că forțele extremiste nu pot face rău cu sprijinul Rusiei. Exemplul finlandez arată cel mai bine ce ajută împotriva extremismului – o bună educație în școlile publice, abordarea sistematică a dezinformării și a știrilor false. O societate democratică bine educată este rezistentă la instrumentele de destabilizare rusești. Societățile cu o educație generală slabă și o educație politică slabă, în plus față de instituțiile de stat slabe, sunt mult mai sensibile la teoriile conspirației și la dezinformarea țintită.
Edupedu.ro: Când s-a confruntat ultima dată Europa cu un astfel de discurs? Cum arăta acesta și la ce s-a ajuns?
Oliver Jens Schmitt: Rusia și aliații săi ideologici folosesc piese de decor din ideologiile din prima jumătate a secolului XX: ultranaționalismul, imperialismul rusesc, rasismul, bolșevismul – intelectualii maghiari îl compară pe Orbán cu bolșevicii, nu din cauza ideilor sale, ci din cauza practicilor sale de putere, de afirmare nemiloasă a propriilor interese cu o cruzime pronunțată și, în cele din urmă, și a lipsei de principii. Pentru că este foarte mult de întrebat dacă el crede în ceea ce proclamă public.
Ultima dată când Europa a fost confruntată cu aceste ideologii și practici de putere, a intrat într-o criză existențială, deoarece, spre deosebire de astăzi, la sfârșitul anilor 1930, numeroase țări nu cunoșteau o democrație funcțională, ci erau guvernate în mod autoritar – așa a fost cazul Austriei și României, a statelor baltice și a Greciei. La acea vreme, democrația era limitată la Franța, țările Benelux, Elveția, statele scandinave și Marea Britanie.
Edupedu.ro: Vedem astăzi elemente similare cu cele care au precedat 1939?
Oliver Jens Schmitt: În 1939, Europa era amenințată de două sisteme totalitare, Uniunea Sovietică și Germania nazistă. Din punct de vedere militar, astăzi există o singură amenințare dinspre est, Rusia. Turcia se transformă din ce în ce mai mult într-un partener neprietenos sau ostil, dar nu are niciun interes să atace UE în ansamblul său – amenințările la adresa Greciei, însă, sunt masive. Cu toate acestea, diferențele față de 1939 sunt considerabile:
1) există un sistem solid de alianțe cu NATO;
2) există instituții politice comune puternice în UE;
3) cu excepția unor state precum Serbia sau Albania, în Europa aproape că nu mai există state autoritare;
4) democrația este mult mai puternică în Europa în 2022 decât era în 1939, chiar dacă nu este încă pe deplin consolidată în multe state, cum ar fi România;
5) migrația a conturat un spațiu european comun care nu exista în 1939;
6) fluxul de informații este, de asemenea, mult mai internațional astăzi decât era în 1939;
7) multe state au învățat din experiența traumatizantă din 1938-1940: Polonia și Finlanda au luptat în 1939 și sunt foarte bine înarmate astăzi. Statele baltice nu vor mai lăsa niciodată trupele rusești să intre în țară fără luptă.
Dar există și țări care, în 1939, ca și astăzi, nu găsesc un răspuns clar la o amenințare deschisă: Austria se dovedește incapabilă să își organizeze propria apărare și, astfel, să își protejeze în mod credibil neutralitatea; România, atunci ca și acum, este caracterizată de structuri politice fragile și nu arată prea mult interes pentru a se implica activ în structurile politice care să protejeze țara.
În general, Europa de astăzi este mult mai puțin fragilă și mult mai puțin fragmentată decât era în 1939, dar continentul nu se poate proteja singur. Fără SUA, nu există deocamdată securitate europeană. SUA și Marea Britanie sunt puterile care apără cel mai hotărât securitatea pe continent. Germania, care a fost agresorul în 1939, tinde să fie mai mult un factor de insecuritate astăzi, deoarece guvernul slab al cancelarului Olaf Scholz este foarte reticent în a sprijini statele din estul UE și Ucraina.
Edupedu.ro: Cum vi se pare reacția liderilor UDMR la afirmațiile lui Orban?
Oliver Jens Schmitt: Kelemen Humor a susținut în mod clar declarațiile lui Orbán și astfel și-a poziționat în mod clar partidul – el împărtășește astfel opiniile lui Orbán în chestiuni ideologice și de politică externă, adică și în chestiunea invaziei rusești în Ucraina. El a repetat acest lucru și la 16 august, în cadrul unei reuniuni a partidelor de guvernământ. (G4Media: Kelemen Hunor îl apără pe Viktor Orban după declarațiile rasiste și anti-UE de la Tușnad: ”Dacă punem discursul în context, nu a fost un discurs rasist / Amestecul de rase este o chestiune privată”)
Edupedu.ro: Cum vi se pare reacția președintelui Klaus Iohannis?
Oliver Jens Schmitt: Iohannis a reacționat foarte prudent, probabil pentru a nu pune în pericol guvernul în care este implicat UDMR și pe care el însuși l-a făurit.
Edupedu.ro: Cum ar trebui să comunice un politician, aflat la putere, într-un astfel de context?
Oliver Jens Schmitt: În România, politicienii reacționează numai la discursurile lui Orbán. Dar în România nu există niciun om de stat (nu politician) care să ofere o viziune românească asupra politicii regionale în Europa central-estică. Politica românească este caracterizată de introspecție. Cu toate acestea, există destui gânditori strategici în țară. Doar că ei nu sunt activi în politică sau nu sunt consultați de politicieni. Plângerile politicienilor români la adresa lui Orbán sunt, așadar, o expresie a neputinței intelectuale.
Un răspuns lui Orbán ar fi un discurs al președintelui sau al premierului în care să fie expusă poziția României în Europa Centrală și de Est și de Sud-Est, în regiunea Mării Negre, în UE și NATO, poziția României în chestiuni de democrație și stat de drept. În mod realist, însă, acest lucru nu poate fi așteptat în prezent – nici din partea guvernului, și cu siguranță nici din partea opoziției: AUR este legată de Orbán în mentalitatea sa, iar USR este preocupată de ea însăși.
- Cine este Oliver Jens Schmitt – Profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, iar din 2017 este preşedintele Secţiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socioculturale în spaţiul albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu, potrivit biografiei sale publicate de Humanitas.
Citește și:
EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România
Istoricul Oliver Jens Schmitt: AUR amestecă antisemitismul cu elemente ale naționalismului ceaușist / Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească
Mihai Dima
Raluca Pantazi
C.I.
Mihai Peticilă
Ramona Florea