Istoricul Oliver Jens Schmitt: AUR amestecă antisemitismul cu elemente ale naționalismului ceaușist / Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească

525 de vizualizări
Oliver Schmitt / Foto: captură video
Istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est, arată într-un interviu pentru G4Media că AUR utilizează discursul antisemit și negaționist cu elemente ale naționalismului ceaușist pentru a atrage segmente largi de public. El avertizează că ”AUR este formată din bătăuși violenți și gălăgioși”, în spatele cărora se plasează însă ”intelectuali care exploatează prestigiul poziției lor pentru a alimenta naționalismul”.
  • Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie est-europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. Din 2017, este preşedintele Secţiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe.

Rep.: Care este explicația atitudinii anti-semite în discursul AUR? Face parte dintr-o ideologie de partid, sau este mai degrabă o atitudine populistă menită să atragă o parte a votanților români?

Oliver Jens Schmitt: Se poate spune că ambele elemente sunt prezente în abordarea partidului. În AUR se adună forțe neolegionare, inclusiv intelectuali precum Sorin Lavric, care alimentează de ceva vreme un discurs neolegionar. Acest element face parte din ADN-ul ideologic al AUR.

Pe de altă parte, AUR încearcă să se adreseze unor grupuri cât mai largi de alegători protestatari. În plus, discursurile antisemite nu au dispărut din viața politică românească în ultimii treizeci de ani. Participarea românească la Shoah (Holocaust – n.red.) a fost negată multă vreme și este relativizată și minimizată și astăzi chiar de reprezentanți de marcă ai Academiei Române. În școli, istoria contemporană a României este uneori predată într-o formă foarte prescurtată. România a recunoscut oficial responsabilitatea pentru Shoah și a interzis negarea acesteia în 2002, în 2015 a fost emis și un decret împotriva tendințelor (neo)legionare. Cu toate acestea, ele nu sunt puse în aplicare în mod cuprinzător.

Cu antisemitismul, AUR amestecă și elemente ale naționalismului ceaușist, care a adoptat multe elemente ale legionarismului. Prin urmare, există și o anumită rezonanță socio-culturală pentru sloganurile AUR în vremuri de criză politică și socială severă, așa cum este cea prin care trece România în prezent.

Rep.: Ce efecte va avea demersul Pachetului de a cerceta in rem declarațiile făcute de AUR, care minimalizează Holocaustul?

Oliver Jens Schmitt: Un partid ca AUR caută rolul de victimă – se hrănește din a se prezenta ca antiteză a establishment-ului politic. Prin urmare, apare următoarea problemă: pe de o parte, legea aplicabilă trebuie să fie pusă în aplicare. Dar acest lucru trebuie făcut în mod cuprinzător. De asemenea, ar trebui să sancționeze și Mișcarea Pământul strămoșesc a lui Călin Georgescu, un om din umbră al AUR, care folosește limbajul și simbolistica legionară (culoare verde). La prezentarea acestei mișcări, la 1 octombrie 2021, au participat personalități publice cunoscute, precum vicepreședintele Academiei Române Victor Voicu, dar și Dorel Vișan, Florin Zamfirescu și Dan Puric.

Citește mai mult pe G4Media.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
Evaluarea Națională 2021

19% din universități nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului. 38% din elevi nu au auzit până acum de Statutul Elevului – rapoarte ANOSR și CNE, lansate cu ocazia Zilei Internaționale a Elevului și a Studentului

19% dintre universitățile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului, se arată într-un raport național privind drepturile și…
Vezi articolul

Ecaterina Andronescu: Nu cred că vom avea mai mult de 70.000 de absolvenți de liceu peste trei ani. Ce se va întâmpla cu universitățile noastre? Soluția: studenții străini care aduc și taxe

Scăderea demografică “absolut dramatică” o face pe Ecaterina Andronescu să se întrebe “Ce se va întâmpla cu universitățile noastre?”. Într-o conferință la Constanța, ministrul Educației a interpretat astfel numărul copiilor…
Vezi articolul