Lecția despre Eminescu

2.006 vizualizări
Foto: © Marian Mocanu | Dreamstime.com
Vreau să mărturisesc dintru început că pentru mine, după Crăciun și Paște, Ziua Nașterii lui EMINESCU este a treia mare sărbătoare a lumii. Ziua Poetului și Ziua Poeziei Românești. Ziua  Geniului, a Omului Deplin al Culturii Românești (majusculele sunt intenționate și intenționale!). E ziua magică în care putem folosi aceste cuvinte mari, pentru că ele au acoperirea întreagă în opera lui, în sufletul și în cultura noastră. În sufletul și în conștiința a mii și mii de iubitori de Poezie și, deopotrivă, în sufletul și în conștiința a mii și mii de creatori de Poezie. Peste spațiu și timp. Este Ziua Geniului de a fi și, deopotrivă, Ziua Geniului de a învăța să fim. O sumă lirică de voievozi, cum frumos și inspirat îl numea Petre Țuțea. Un întemeietor și un vizionar.

15 ianuarie – Ziua nașterii lui Mihai Eminescu!

15 ianuarie 2021: Mihai Eminescu -171 de ani… Puțini pentru eternitatea Geniului.

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori de Ziua Lui?

Un mare actor român, contemporan și el „cu fluturii, cu Dumnezeu”, mărturisea că visul său din toate cel frumos este să-i întâlnescă cândva pe Isus și pe Mihai Eminescu.

Pe Eminescu, cel despre care regina Elisabeta a României scria cu prilejul primirii Poetului la palatul regal, prilej cu care l-a servit personal cu o ceașcă de ceai, că:

”Avea vocea răguşită, dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălţat din umeri […] Mi-am dat foarte bine seama că, din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceaşca de ceai pe care i-am servit-o eu însămi a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimentul unui zeu servit de-o muritoare.”

Un Zeu servit de-o muritoare. Regina României!

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori dacă l-am putea vedea și întâlni astăzi, de Ziua Lui, pe Mihai Eminescu?

Tudor Arghezi, copil fiind, l-a zărit pe stradă pe Mihai Eminescu. După o jumătate de veac, o extraordinară evocare din anii de tinerețe poetică a lui Nichita Stănescu, evocare pricinuită de un gest oarecum neobișnuit al marelui (pe atunci) Geo Bogza, pornește de la această minunată întâmplare:

”Ah, ce întâmplare a vieții mele să-mi fi ieșit de-a dreptul înaintea inimii un hidalgo. Cât de mult l-am putut iubi și cât de mult m-a putut (în credința mea de adolescent întârziat) rușina cu gesturile lui superbe. Cât de sictirit am putut să fiu de unii colegi când Geo Bogza m-a ridicat de ceafă cu macaraua brațului său și m-a dus să-i sărut mâna lui Tudor Arghezi. Arghezi era ca o frunză. Vorbea parcă bătut de un vânt stelar. Bogza i-a ridicat mâna lui suavă în lopata mâinii lui și iată că bâlbâit m-am trezit sărutând o mână care-și scrisese testamentul nu pentru sine, ci pentru poezie.

Restul e ca un ecran alb. Arghezi a spus atunci câteva cuvinte argheziene. Bogza, câteva cuvinte bogziene. Eu aveam limba smulsă.

<<Penibil! Penibil!>>, mă admonestară câțiva colegi. <<Ai ajuns să pupi mâna mărimilor!>>, îmi reproșară alții. <<Ești un lingav!>> îmi spuseră ceilalți.

Mi-a fost rușine, și ciudă, și atât.

Azi, însă, când potrivesc câte un cuvânt sau rostesc cu gura câte o frază în omenia artei, mă întorc și zic: e gura care a sărutat mâna lui Arghezi. E Arghezi, cel care, fiind copil, l-a văzut cu ochii săi căprui pe Eminescu. Și aceasta mi se pare nesfârșit de mult.”

Da, Nichita Stănescu i-a sărutat mâna lui Arghezi, cel care l-a văzut cu ochii lui pe Eminescu. Și aceasta i s-a părut nesfârșit de mult…!

Dar noi, noi ce putem face? Ce datorie avem noi astăzi față de Eminescu, scriitorul nostru emblematic pe care încet-încet școala românească îl pierde în cuvinte despre și în citate aproximative ca, de altfel, pe mai toți marii noștri scriitori?

Datoria vieții noastre este să-l citim, să-l recitim, să-i înțelegem opera, cu grija zilnică de-a nu rătăci potecile și de a-l pierde în uitare. Răsplata va veni de la sine. Negreșit și înmiit. Ca valurile mării.

_____

Despre autor:

Mircea Bertea este Directorul Colegiului Național Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.

Foto: © Marian Mocanu | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Miclea: Primii responsabili de frica elevilor sunt părinții, nu școala. Să-i învățăm să facă cât mai multe lucruri cu capul și cu mâinile lor, vor deveni mai autonomi, deci mai puțin anxioși

Frica unui copil este în primul rând responsabilitatea părinților, spune psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și profesor universitar. Acesta a explicat într-un interviu pentru TVR Cluj că prin…
Vezi articolul

Universitatea din Minnesota oferă cursuri de recuperare pentru „vina de a fi alb,” în timp ce studenții din Missouri cer „decolonizarea educației” – Cultura ‘anulării’ în facultățile americane

Școala de asistență socială a Universității din Minnesota a oferit zilele trecute o prelegere virtuală în care participanții albi au fost instruiți să urmeze un plan în 12 etape –…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu o unitate administrativă din interiorul Ministerului este o gafă monumentală. O desființare similară a făcut Ceaușescu

Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu unitatea administrativă din interiorul Ministerului Educației care concepe subiectele pentru examene “este o gafă monumentală”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro. Cercetătorul a…
Vezi articolul

Grădinițele au nevoie de investiții pe toată linia, de la infrastructură la salarii, metode de predare și competențele digitale ale angajaților – raport CE privind impactul pandemiei asupra educației timpurii

Creșterea investițiilor publice în educația timpurie și îmbunătățirea condițiilor de lucru, a pregătirii și salarizării personalului din acest domeniu se numără printre principalele recomandări incluse într-un nou raport al Comisiei…
Vezi articolul

Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea…
Vezi articolul