„Prima problemă majoră a proiectelor de lege este procesul în sine de elaborare, care e profund greșit: din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale (…)”, a declarat rectorul Universității din București, Marian Preda, în contextul lansării în dezbatere a proiectelor legii Educației.
- Interviul cu rectorul Marian Preda a fost luat de purtătorul de cuvânt al Universității din București și a fost publicat pe pagina instituției de învățământ.
- De remarcat este că Marian Preda este al doilea rector care reacționează instituțional în legătură cu cele două proiecte de lege ce au fost puse în dezbatere publică, după Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Remus Pricopie a declarat că “prin promovarea actualelor proiecte de legi ale educației, Sorin Cîmpeanu s-a compromis definitiv din punct de vedere etic și moral. România are nevoie de un nou ministru al educației, un domn sau o doamnă, care să nu fie tributar(ă) imposturii și care să ducă mai departe proiectul România Educată.” – detalii aici. Pe lângă cei doi, a reacționat într-o primă fază și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, însă pe blogul personal, fără a angaja instituția de învățământ superior cu cele mai bune rezultate din țară, conform celui mai recent metaranking universitar.
„M-am abținut să fac comentarii publice pentru a încerca, cu cea mai bună credință, să evităm cel puțin prevederile catastrofale precum prelungirea activității până la 70 de ani la cerere sau sistemul inechitabil de finanțare, de reprezentare și de decizie, măsuri pe care am încercat să le îndreptăm prin propunerile din lista agreată de rectorii celor nouă universități din Consorțiu pe care le-am prezentat la consultarea de la Guvern și le-am negociat la Minister”, a precizat Marian Preda.
Rectorul a mai spus că „acum, când este evident că Ministerul Educației ne ignoră punctele de vedere și merge înainte cu cele mai multe prevederi ale acestor proiecte de legi în parte de neacceptat, voi exprima punctul meu de vedere exclusiv în calitate de Rector al Universității din București, dar și de sociolog și specialist în politici publice și management strategic”.
„Spun răspicat că Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate, de elită și a cercetării fundamentale și care perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților, indiferent de performanța academică a instituțiilor”, a punctat acesta.
„Ca să rezolvi o problemă alegi cei mai buni specialiști care să o definească corect, să facă o bună descriere a ei, să-i determine parametrii și mai ales cauzele (nu simptomele!) și să-ți propună, pornind de la situații similare din alte sisteme sau din alte perioade, soluții alternative de rezolvare a ei. Aceste soluții sunt discutate în detaliu cu principalii actori din sistem, cei care trebuie să înțeleagă și să adapteze soluțiile la nevoile și interesele lor pentru că numai așa și le vor asuma și vor fi de acord să le implementeze ulterior în forma convenită. Abia în final, după ce există un consens între decidenți și cei care implementează soluțiile sau sunt beneficiarii lor, numai atunci acele soluții care devin o politică publică sunt puse în forma unei legi. De fapt, o lege este un set de reguli de implementare care spun cine, ce, când și cum trebuie să facă pentru a obține rezultatul dorit. Nu ca la noi, faci legea din birou, nu consulți mai pe nimeni sau consulți doar o minoritate de actori cu interese personale, specifice, nu generale, de sistem, și apoi te aștepți ca toți ceilalți să o accepte și să o respecte necondiționat”, este de părere rectorul Universității din București.
Specialiștii în educație din Universitatea din București sau din alte universități din România nu ar fi fost consultați, după cum a precizat Marian Preda: „Nu cunosc, din discuțiile avute cu colegii mei, ca vreun specialist în educație din Universitatea din București sau din celelalte mari universități din țară, singurele cu tradiție în domeniu, să fi fost consultat, cu atât mai puțin implicat în formularea propunerilor de legi ale educației care doresc să reformeze sistemul. În discuția din Senatul nostru, directorul de departament de la Științele Educației a spus public că el i-a întrebat pe toți colegii de la departamentele de profil din țară și nimeni nu a fost consultat”.
„Problema principală pentru Universitatea din București este că proiectul de Lege a învățământului Superior perpetuează un monopol asupra deciziilor și resurselor deja stabilit de vreo două decenii și menținut cu foarte scurte perioade în care a fost ușor slăbit, dar niciodată eliminat. Este monopolul unui singur domeniu fundamental de studii, al unui singur oraș de proveniență a decidenților și aproape al unei singure universități din care vin aproape toți cei care ocupă poziții de vârf în învățământul superior românesc”, a mai spus acesta.
Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că proiectele de legi ale Educației „au fost construite în Ministerul Educației, cu resurse interne”. – detalii aici
„Legea a fost construită în Ministerul Educației, cu resurse interne, evident că au participat și experții în educație din alte instituții de specialitate ale Ministerului Educației și reprezentarea a fost în conformitate cu pregătirea profesională pe care o au și cu activitățile pe care le desfășoară. Au participat funcționari publici din direcția învățământ preuniversitar, Direcția Generală managementul resurselor umane și rețea școlară, direcția juridică, direcția economică, direcția generală învățământ superior. Practic, au fost acoperite toate zonele de competență pentru ca proiectele pe care le-am lansat în dezbatere să poată să fie un produs care reprezintă materializarea unor principii care au fost concepute de peste 10.000 de experți care au participat la scrierea raportului România Educată”, a spus Ioana Lazăr.
Informații de context
Amintim că EduPedu.ro a scris în exclusivitate, în ultimele săptămâni, despre ceea ce prevede actualul text al propunerii de lege pentru învățământul superior, aflat în dezbatere publică până pe 24 august:
- Instituția-cheie în analizarea plagiatelor (CNATDCU) este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului.
- Mai mult, proiectul prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”.
- Vezi și despre amnistierea plagiatorilor: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată.
Edupedu.ro a scris pe surse că niciun rector prezent la întâlnirea de la Guvern cu șeful Executivului nu a ridicat problema plagiatului în fața premierului Ciucă, sau a desființării CNADTCU, ori a acordării titlurilor de doctor de către universități, propuse în proiectele legilor Educației. Lista rectorilor prezenți la întâlnirea cu premierul, acuzat de plagiat în teza de doctorat, aici.