Datele din proiectul de buget pentru 2026, publicat de Ministerul Finanțelor, arată că execuția preliminată pentru 2025 a Ministerului Educației și Cercetării a fost mai mică decât alocarea primită. Cu alte cuvinte, ministerul nu a cheltuit integral banii pe care îi avea alocați anul trecut. Pentru 2026 proiectul de buget prevede chiar un fond de salarii mai mic decât cele cheltuite în ultimii doi ani. Diferențele dintre alocările aprobate, execuția preliminată și bugetul propus pentru anul viitor ridică întrebări serioase despre cât de reală a fost criza bugetară de la MEC, invocată public de nenumărate ori de ex-ministrul Educației și Cercetării Daniel David, în 2025. „Nu mai avem bani de burse și salarii, dacă nu luăm măsurile”, era justificarea sa pentru măsurile contabile impuse prin Legea 141/2025 – „legea Bolojan”. Fostul ministru susține că într-adevăr execuția a fost sub alocarea inițială, însă banii rămași ar fi fost cei de la renegocierea PNRR.
- Replica integrală a fostului ministru Daniel David, mai jos, în articol
Cronologia declarațiilor ministrului arată cum a fost construit argumentul crizei bugetare. Pe 29 iunie 2025, ministrul Educației Daniel David transmitea un mesaj alarmist, avertizând că bugetul ministerului este aproape epuizat și că, dacă nu se iau măsuri rapid, sistemul riscă să rămână fără bani inclusiv pentru burse. „Dacă peste câteva săptămâni nu facem nimic și nu înțelegem prin ce trecem, mă tem că nu mai putem da nicio bursă”, declara atunci ministrul.
Câteva zile mai târziu, pe 6 iulie, Daniel David a legat explicit situația bugetară a educației de deficitul bugetar al României și a anunțat economii de miliarde de lei din sistem. „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”, spunea memorabil ministrul Daniel David.
„Vom face o economie de 2–3 miliarde din regândirea normelor didactice”, declara ministrul cu o zi înainte de aprobarea Parlament a Legii Bolojan, prin asumarea răspunderii Guvernului.
Estimarea economiilor a fost contestată inclusiv de Consiliul Fiscal. Instituția a calculat că impactul măsurilor ar fi de aproximativ 378 de milioane de lei, mult sub nivelul de miliarde invocat de ministru. Daniel David a respins însă evaluarea. „Nu ei sunt experții, eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit”, declara ministrul, susținând că problema bugetară reală era de aproximativ 2 miliarde de lei.
A urmat o lună de pauză, ministrul a tăcut, nu a mai avut ieșiri publice, timp în care sindicatele protestau zilnic în fața MEC.
La sfârșitul verii, discursul ministrului s-a schimbat. A spus atunci că a tăcut pentru că ar fi agravat evaluările internaționale dacă ar fi continuat să explice. Pe 25 august 2025, Daniel David afirma că impactul măsurilor este tocmai eliminarea problemei bugetare invocate anterior. „Impactul real este că nu mai avem nevoie de cele 2 miliarde de lei și putem încheia anul 2025”, declara ministrul.
La începutul anului școlar, pe 2 septembrie, acesta încerca să liniștească sistemul educațional. „Eu cred că nu există pericolul înghețării anului școlar, pentru că măsurile au fost luate ca să salvăm sistemul de educație sub aspectul salariilor și burselor”, spunea Daniel David.
În raportul de mandat la 10 luni, ministrul de atunci scria despre cum i „s-a cerut ajutorul pentru reformele grele de salvare a țării și a educației-cercetării și în final am acceptat” sau despre cum „perspectiva mea era că încerc uneori să salvez educația/cercetarea de unii oameni ai educației-cercetării și pe unii dintre aceștia de ei înșiși”.
Însă datele bugetare nu mint. Imaginea e alta decât cea prezentată în discursul public.
Potrivit legii bugetului de stat pentru 2025, la capitolul „Învățământ” au fost alocate credite bugetare în valoare de 62,6 miliarde lei. Execuția preliminată pentru anul 2025 este însă de 59,1 miliarde lei, conform proiectului de buget pus acum în dezbatere.
Diferența dintre suma aprobată inițial și cea cheltuită efectiv este de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Adică Ministerul Educației și Cercetării nu a utilizat integral bugetul pe care îl avea aprobat.
Au fost necesare toate măsurile adoptate în 2025? Datele bugetare arată că nu. Măcar o parte dintre măsurile adoptate atunci – inclusiv cele care au afectat direct profesorii – ar fi putut fi evitate sau amânate, dacă ministerul ar fi utilizat integral resursele bugetare deja alocate, conform analizei datelor.
Fostul ministru al Educației Daniel David a declarat pentru Edupedu.ro că diferența dintre alocarea inițială și execuția bugetară din 2025 este explicată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Cea mai mare parte a neexecuției față de cât s-a pornit, cu în jur de 60 de miliarde – că 2 miliarde erau pentru cercetare – se leagă de renegocierea PNRR-ului. Într-adevăr, aveți dreptate, este o execuție sub bugetul inițial și cea mai mare parte a faptului că este sub bugetul inițial se datorează renegocierii PNRR”, a declarat Daniel David.
Acesta a susținut că fondurile care nu au mai fost cheltuite nu puteau fi utilizate pentru acoperirea altor cheltuieli ale ministerului.
„Banii de la PNRR s-au reîntors la PNRR, la Comisie, ca să spun așa. Creditele bugetare nu puteau fi transferate dincolo”, a afirmat fostul ministru.
Întrebat despre faptul că execuția cheltuielilor de personal și a burselor este mai mică decât bugetul aprobat inițial, Daniel David a susținut că acest lucru se explică inclusiv prin intrarea în vigoare, în a doua jumătate a anului, a Legii 141/2025.
„Mie îmi trebuiau 2 miliarde până la sfârșitul anului ca să închei 2025 cu toate angajamentele – de exemplu, fondul de burse să fie de 6,4 miliarde. Măsurile erau legate între ele”, a spus fostul ministru.
Acesta a admis că bugetul nu a fost executat integral, dar a susținut că diferența se explică prin combinația dintre renegocierea PNRR și economiile generate de măsurile adoptate în 2025.
„Aveți dreptate, n-a fost executat bugetul complet, dar acestea au fost motivele: în primul rând renegocierea PNRR și apoi efectele măsurilor. Da, efectul a fost mic, dar efectul mic înseamnă mic, plus cele 2 miliarde pe care nu le-am mai cerut”, a declarat Daniel David.
Declarațiile integrale ale fostului ministru:
„Daniel David: Cea cea mai mare parte a neexecuției față de cât s-a pornit, cu în jur de 60 de miliarde, că 2 miliarde erau pentru cercetare, se leagă de renegocierea PNRR-ului.
Într-adevăr, aveți dreptate, este o execuție sub bugetul inițial și cea mai mare parte a faptului că este sub bugetul inițial se datorează renegocierii PNRR.
Edupedu: Au existat două rectificări bugetare anul trecut, la niciuna nu a avut ministerul o scădere. Ci au fost doar relocări între capitole.
De de cele mai multe ori da, pentru că eu, așa cum v-am spus atunci, eu, ca să închei tot anul 2025 cu toate angajamentele, adică fondul de burse să fie de 6,4 miliarde , mie mi-ar mai fi trebuit încă 2 miliarde.
Edupedu: Le aveați din renegocierea PNRR.
Păi nu, că nu puteam să le trec la fondurile naționale, ci pur și simplu banii de la PNRR s-au reîntors la PNRR, la Comisie, ca să spun așa,
Edupedu: Nu e așa. Banii erau prevăzuți in credite bugetare. Eu nu vorbesc despre credite de angajament.
Nu, nu, nu. Creditele bugetare nu puteau fi transferate dincolo.
Edupedu: Sunt credite bugetare și între capitole, pe bugetul aceleiași minister, pot fi realocate la rectificările bugetare.
Nu pot fi de la orice capitol, de aici nu se putea.
Edupedu: Dar chiar și așa, să zicem că nu le puteați transfera, cheltuielile pe bugetul de salarii sunt mai mici. Evident, nu cu 3 miliarde, ci cu 600 de milioane. Cheltuielile pe burse sunt mai mici…
Pentru că din a 2-a jumătate a anului a intrat legea 141.
Edupedu: Da, dar trebuiau luate toate măsurile pe care le-ați luat?Având în vedere că totuși a existat un spațiu bugetar în care vă puteați încadra, conform datelor văzute la finalul anului
Deci mie îmi trebuia două 2 miliarde până la sfârșitul anului. Măsurile erau legate între ele, că nu puteai, dacă ai redus bursele, nu puteai să le reduci la o parte dintre elevi, la o parte dintre studenți, numai. Deci atât am vrut să spun: aveți dreptate, n-a fost executat bugetul complet, dar astea au fost motivele. În primul rând renegocierea PNRR-ului și după aia, sigur, efectele toată lumea a spus efecte minore. Da, efectul a fost mic, dar efectul mic înseamnă mic, plus cele 2 miliarde pe care nu le-a mai cerut. ”