Adolescenții români apreciază în mai mare măsură decât cei din UE că petrec prea mult timp pe telefon și că acest lucru are un efect negativ asupra vieții lor. De asemenea, ei apreciază în mai mare măsură decât media UE că rețelele sociale au un impact negativ asupra lor. Iar părinții adolescenților români consideră în aceeași măsură ca media europeană că timpul petrecut pe ecrane are un impact negativ asupra copiilor și chiar în mai mare măsură decât media europeană că social media au efect negativ asupra lor, arată un sondaj Eurobarometru în rândul celor două categorii de public, publicat de Comisia Europeană.
Sondajul însoțește un anunț al Comisiei cu privire la ultima rundă a discuțiilor purtate la nivelul unui Grup special de lucru pentru siguranța online a copiilor, rundă încheiată astăzi. Acest grup va prezenta, pe 13 iulie, recomandările sale către Președintele CE, Ursula von der Leyen, cu privire la măsurile pe care forurile europene ar trebui să le ia pentru a proteja copiii și adolescenții în medii online, în contextul dezbaterilor internaționale cu privire la posibilitatea introducerii unor interdicții privind accesul la social media a copiilor cu vârste sub 15-16 ani.
Potrivit Comisiei, Eurobarometrul publicat acum „confirmă impactul semnificativ al timpului excesiv petrecut pe ecrane și în social media asupra sănătății mintale și fizice a tinerilor. În medie, tinerii din Europa petrec 4,5 ore online într-o zi de școală și 6,1 ore pe zi în weekend. Cel mai izbitor este faptul că 14% dintre adolescenți spun că petrec peste 10 ore pe zi pe ecrane”.
Care este situația în România, comparativ cu media UE?
În cadrul Eurobarometrului au fost explorată atât opinia părinților, cât și a adolescenților cu vârste între 13-18 ani. În România, eșantioanele au constat în 1042 de adolescenți (26.297 la nivel UE) și 500 de părinți (12.750 la nivel UE). Studiul s-a derulat în martie-aprilie a.c..
Opiniile adolescenților
În România, ponderea adolescenților care cred că stau prea mult pe ecrane sau în social media este peste media europeană: 44%, comparativ cu 41% în UE. Ponderea celor care stau prea mult pe ecrane este, în România, mai mare decât cea a adolescenților care cred că petrec astfel perioade rezonabile (42).
În același timp, în România 29% dintre adolescenți spun că ecranele au impact negativ asupra vieții lor – mai mult decât media UE, de 24%. În același timp, mai mulți adolescenți români (37%) cred că impactul nu este nici pozitiv, nici negativ, decât media UE (37%)
În ceea ce privește folosirea social media, mai mulți adolescenți români (17%) cred că aceasta are un impact negativ asupra lor (imagine de sine, stare emoțională, stres), decât media europeană (14%).
- Și, deși raportează procente comparabile, mai mulți adolescenți români raportează o serie probleme, comparativ cu media europeană: că mănâncă mai puțin sănătos ca de obicei, că au probleme de somn, că nu au timp suficient pentru hobby-uri
- În mod similar, adolescenții români raportează în proporție ușor superioară mediei europene cele mai multe probleme de conținut cu care au intrat în contact online – de la conținut AI greu de recunoscut la promovarea jocurilor de noroc, informații false, cyberbullying și hărțuire, conținut violent
- Și tot adolescenții români raportează în măsură ceva mai mare decât media UE că apelează la o serie de măsuri care ajută la protejarea sănătății mintale – limitarea timpului petrecut online, pauze de social media, discuții cu părinții sau profesorii
De notat că educația oferită de școli este privită de adolescenți drept principala modalitate de îmbunătățire a stării de bine a tinerilor online: 51% dintre adolescenții români cred acest lucru, peste media de 44% în UE. Această soluție este urmată de o mai bună implementare a regulamentelor existente pe platformele social media (47% în România, 48% media UE), limite suplimentare sau restricții de vârstă (46% în România, 45% în UE), campanii de informare, acces la sprijin pentru sănătate mintală, informarea părinților.
Opiniile părinților
40% dintre părinții adolescenților români cred că aceștia stau prea mult pe ecrane, în timp ce 42% cred că petrec perioade de timp rezonabile. Valorile sunt similare celor medii europene, în condițiile în care raportul Eurobarometru arată părinții tind să subaprecieze considerabil timpul petrecut de copii pe ecrane.
Iar părinții români raportează în măsură similară cu media europeană preocupări cu privire la felul cum sunt folosite ecranele. Ei se declară foarte îngrijorați:
- 70% – că adolescenții sunt expuși unui conținut neadecvat sau dăunător (72% în UE)
- 53% – că ecranele au impact asupra somnului adolescenților (54% medie UE)
- 51% – că ecranele au impact asupra performanței școlare (51% media UE)
- 56% – că există riscul ca adolescenții să fie contactați de străini în online (61% media UE)
42% dintre părinții adolescenților români cred că ecranele au un impact mai degrabă negativ asupra vieții adolescenților (41% media UE) iar 33% cred acest lucru despre social media (29% media UE)
Iar părinții români declară în mai mare măsură decât media UE că adolescenții s-au confruntat în ultimele trei luni cu: informații false, promovarea jocurilor de noroc, promovarea unor produse nesănătoase, cyberbullying sau hărțuire.
Părinții români susțin în mai mare măsură decât media UE introducerea unor limite de vârstă suplimentare, ca soluție pentru îmbunătățirea stării de bine mintale a adolescenților online (59%, față de 54% în UE), educația fiind soluția numărul 2 avută în vedere (45%).
Citește și:
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la social media, ci dacă social media ar trebui să aibă acces la copii. Eu cred că trebuie să avem în vedere o amânare a accesului la social media
EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm în momentul de față toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele / „Trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online”
Siguranța online a copiilor a fost discutată astăzi prima dată la nivel de Grup Special al Comisiei Europeane, înaintea recomandărilor așteptate de la executivul UE privind oportunitatea unor restricții de vârstă pentru acces la rețele sociale
Foto: © Michele Ursi | Dreamstime.com | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.