Ministerul Sănătății propune 2 sub-scenarii hibride, un scenariu de revenire integrală la școală și altul de ore exclusiv online pentru deschiderea școlii din 14 septembrie 2020. Marea noutate de la Sănătate discutată acum în Ministerul Educației este renunțarea la decizia unică de la centru impusă până acum în pandemie, cu privire la care scenariu este pus în aplicare în fiecare școală în parte.
Potrivit documentului realizat de Ministerul Sănătății și obținut de Edupedu.ro, Inspectoratele Școlare Județene, DSP-urile și conducerile școlilor sunt cele care decid care este scenariul care “se aplică în orice moment” în fiecare școală în parte, iar pentru hotărârea finală este nevoie și de aprobarea Comitetului județean pentru situații de urgență.
Conform surselor Edupedu.ro, documentul Ministerului Sănătății urmează să fie dezbătut săptămâna aceasta în cadrul Ministerului Educației.
Începerea școlii – Scenariul nr. 1 propus de Ministerul Sănătății:
- revenirea 100% la școală, dar cu asigurarea unei distanțe fizice între copii de minimum 1 metru (față de 2 metri cât a fost impus la examene). De remarcat că față de primul scenariu avansat de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți și preluat apoi în comunicarea publică de ministrul educației, regulile MS spun că revenirea tuturor elevilor la școală se face cu menținerea acestei distanțe de 1 metru între elevi
Scenariul nr. 2 propus de Ministerul Sănătății
Scenariul al II-lea avansat de Ministerul Sănătății este compus din 2 sub-scenarii
Scenariul nr. 2 Varianta 1:
- propune revenirea la școală a tuturor copiilor de grădiniță și din clasele pregătitoare – clasa a IV-a
- în ceea ce-i privește pe copiii de clasele V-VIII și IX-XII, deci de gimnaziu și liceu, Ministerul Sănătății prevede în primul scenariu hibrid revenirea lor “parțială” în clase. Concret, ar trebui să fie fizic la școală doar jumătate dintr-o clasă și să facă rotație cu cei de acasă la 1 sau 2 săptămâni. Și aici, se menține regula distanței de minimum 1 metru între elevi
Scenariul nr. 2 Varianta 2:
- reprezinta scenariul hibrid pesimist, în care copiii de grădiniță și cei din clasele pregătitoare – clasa a IV-a nu ar mai fi exceptați de la revenirea pe ture și prin rotație la școală. Mai exact, această variantă prevede că toți elevii, indiferent de clasă și ciclu școlar, trebuie să revină în clase doar prin rotație, câte jumătate de clasă, urmând să facă schimb cu cealaltă jumătate de clasă la 1 sau 2 săptămâni.
Vezi aici diferențele față de scenariul propus de părinți
Scenariul nr. 3 propus de Ministerul Sănătății:
- școala se desfășoară 100% online, pentru toți elevii, indiferent dacă e vorba de grădiniță, școală primară, gimnaziu sau liceu
Marea noutate din documentul Ministerului Sănătății o reprezintă descentralizarea deciziei, pe fiecare județ și școală în parte. După ce numeroși specialiști din educație au criticat închiderea fără excepție a școlilor, fără a ține cont de numărul de copii din anumite sate sau orașe și numărul de cazuri de COVID-19, experții din Sănătate au prevăzut în actul pe care l-au trimis Ministerului Educației că fiecare școală și grădiniță trebuie să facă o analiză locală a riscurilor și acesta este practic documentul de bază pentru decizia de a redeschide total sau parțial cursurile.
Încă o noutate: școlile pot decide să adopte scenarii diferite la fiecare ciclu de învățământ.
Hotărârea finală o iau Inspectoratele Școlare Județene (ISJ), Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) și conducerea fiecărei școli în parte.
Documentul obținut de Edupedu.ro conține inclusiv obligația ca școlile și primăriile să identifice “spații suplimentare” pentru desfășurarea orelor.
Autoritățile locale și școala trebuie să asigure următoarele materiale în școli:
– săpun lichid, hârtie igienică, hârtie de șters pe mâini, antiseptic pe bază de alcool și dispensere, dezinfectant pentru bănci, catedră, podele, clanțe etc. Tot aici apare obligația ca școlile să asigure măști faciale de protecție pentru elevi, profesori, personalul medical, personalul de curățenie și auxiliar.
Structura anului școlar 2020-2021
Amintim că Guvernul a refuzat să devanseze data de începere a școlii, așa că până acum structura anului școlar 2020-2021 este următoarea:
Semestrul I (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 14 septembrie 2020 – Marți, 22 decembrie 2020
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020
Vacanța de iarnă: Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020
Cursuri: Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021
Semestrul al II-lea (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021
Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021
- Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie
Cursuri: Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021
Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021
- Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai
Cursuri: Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021
Vacanţa de vară: Sâmbătă, 19 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.
Câte zile de școală fac copiii, în Europa – studiu al Comisiei Europene
Pentru a vedea cum își organizează celelalte state anii școlari, Edupedu.ro a analizat raportul publicat în septembrie 2019 de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Raportul Eurydice prezintă detaliat structura anului școlar 2019-2020 în țările europene.
Cele 34 de săptămâni din structura anului școlar 2020-2021 totalizează doar 167 de zile de școală, potrivit surselor Edupedu.ro. De remarcat că, pentru al doilea an consecutiv, ordinul de ministru nu precizează și numărul total de zile de școală, ci numai numărul de săptămâni – care cuprinde și zile libere.
Câte zile de școală fac copiii în statele europene, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană:
- Danemarca și Italia: au cel mai mare număr de zile de școală dintre toate statele europene, în anul școlar 2019-2020: 200 de zile
- Albania: 199 de zile de școală
- Norvegia: Cel mai adesea, norvegienii au 190 de zile de școală, precizează experții Eurydice.
- Marea Britanie: raportul notează că profesorii trebuie să fie prezenți 195 de zile în total, fără referire exactă cu privire la numărul de zile de școală pentru elevi
- Olanda: Cel puțin 189 de zile de școală, anual
- Finlanda: Numărul de zile de școală este de 187, anul acesta școlar
- Liechtenstein: Un total de 184 de zile de școală, reunite în 39 de săptămâni de școală
- Irlanda: În raportul Eurydice se arată că școlile decid asupra datelor de începere și încheiere a cursurilor, pentru a asigura cele 183 de zile de școală stabilite ca necesare pentru nivelul de învățământ primar.
- Germania: Un an școlar are în Germania minimum 180 și maximum 184 de zile de școală
- Islanda: Numărul total de zile de școală pentru învățământul primar și secundar este de 180 pe an școlar.
- Luxemburg: Numărul de zile de școală este 180.
- Turcia: anul școlar are cel puțin 180 de zile de școală
- Lituania: învățământul primar are cel puțin 175 de zile de școală efective, iar gimnaziul 185 de zile de școală.
- Spania: numărul minim de zile de școală este de 175 de zile, în învățământul obligatoriu.
- Estonia: Raportul Eurydice precizează că legea prevede, în Estonia, că anul școlar trebuie să aibă cel puțin 175 de zile (România a specificat ultima dată peste 175 de zile de școală în ordinul care aprobă structura anului școlar din 2015-2016).
- Grecia: Numărul de zile de școală variază între 172 de zile în primar și 183 de zile în gimnaziu și liceu
- Portugalia: numărul total de zile de școală variază între 161 și 173 de zile
- Malta: Numărul total al zilelor de școală în învățământul primar și gimnazial este de 169
- România: 167 (atâtea va avea anul școlar 2020-2021)
- Letonia: Cel puțin 165 de zile de școală
Pentru statele de mai jos, raportul Eurydice nu prezintă numărul total de zile de școală pe care le fac copiii, ci datele de început și de final pentru anul școlar 2019-2020:
- Elveția a început între 12 august și 2 septembrie 2019 și va încheia între 19 iunie și 17 iulie 2020
- Suedia a început pe 30 august 2019 și încheie pe 15 iunie 2020
- Macedonia de Nord: 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2019
- Belgia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
- Cehia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
- Franţa 2 septembrie 2019 – 4 iulie 2020.
- Bosnia și Herțegovina 2 septembrie 2019 – 9 iunie 2020
- Muntenegru 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2020.
- Ungaria 2 septembrie 2019 – 15 iunie 2020
- Austria 2 septembrie 2019 – 3 iulie 2020
- Polonia 2 septembrie 2019 – 26 iunie 2020
- Serbia 2 septembrie 2019 – 16 iunie 2020
- Slovenia 2 septembrie 2019 – 24 iunie 2020
- Slovacia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
- Cipru 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020.
- Croația 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020
- Bulgaria 16 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
Experții în educație ai Comisiei Europene precizează că în aproximativ jumătate dintre cele 38 de țări analizate în Raportul “The organisation of school time in Europe – Primary and general secondary education : 2019/20“, numărul de zile de școală este între 170 și 180, în anul școlar în curs (2019-2020); în 17 țări/regiuni, numărul variază între 181 și 190 de zile de școală. În general, numărul de zile de școală este același în învățământul primar și în gimnazial, dar sunt câteva excepții: în Franța și Albania (ambele în liceu), Grecia, Romania și Serbia, se arată în raportul citat.
Câte săptămâni de școală au avut anii școlari din 2008 până în prezent
Structura anului școlar 2020-2021: are 34 de săptămâni de cursuri, care totalizează doar 167 de zile de școală
Structura anului școlar 2019-2020: are 35 de săptămâni de cursuri, ordinul oficial nu precizează numărul de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2018-2019: are 34 de săptămâni de cursuri, în total 168 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2017-2018: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2016-2017: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2015-2016: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2014-2015: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2013-2014: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2012-2013: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2011-2012: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2010-2011: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2009-2010: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2008-2009: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 172 de zile lucrătoare
Sursa: analiză din 2018 a HotNews.ro
Citește și:
-
Structura anului școlar 2020-2021 a fost publicată în Monitorul Oficial: Școala începe pe 14 septembrie 2020, iar în semestrul II sunt două vacanțe de Paște
-
Scenariile pentru redeschiderea anului școlar, în septembrie, propuse Guvernului de Federația Părinților: Prezență normală la școală, 50% la şcoală-50% online, 100% online / La clasele pregătitoare – a II-a, prezența fizică la școală indiferent de scenariu
-
ANALIZĂ Cele trei scenarii pentru redeschiderea școlii din septembrie. Cât sunt de fezabile și ce măsuri ratează Guvernul Orban pentru elevi
-
Premierul Orban: Mai multe scenarii pentru deschiderea școlilor. E clar că trebuie redus numărul de elevi în clasă, oricum era prea mare
-
VIDEO Ministrul Educației, despre cum va începe școala în septembrie: Cel mai bun scenariu – unii elevi vor fi la școală și alții vor urmări cursurile în sistem online
-
Ministrul Educației repetă scenariile la care lucrează pentru începutul noului an școlar, fără să aducă vreo noutate. Anisie: Nu știm când putem să ne pronunțăm asupra scenariilor