„Copiii au parte chiar și în mediul rural de niște condiții, să spunem așa similare, eu aș avea curajul să spun chiar superioare celor din școlile urbane. Când spun lucrul acesta mă gândesc la faptul că elevii beneficiază de un program afterschool, așa cum în oraș doar cei care se găsesc în alternativa step by step au parte, primesc o masă caldă. Masa caldă servită la școală este de fapt pentru unii dintre ei singura mâncare gătită pe care o primesc pe parcursul unei zile”, a mărturisit pentru Edupedu.ro profesoara Cecilia Călinescu, directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana din județul Vâlcea. În instituția de învățământ pe care o conduce este implementat, de anul trecut școlar, programul Pâine și Mâine, derulat de World Vision România. Programul prevede masă caldă pentru copii și ore cu profesorii în sistem “școală după școală”.
Cecilia Călinescu a povestit că sunt 29 de copiii de clasele primare, care rămân două ore peste program, timp în care mănâncă o masă caldă și fac temele: „La noi sunt 29 de copii implicați, împărțiți în două săli de clasă, în două grupe. Tot în cadrul proiectului, se fac activități de recuperare, pentru că avem și copii cu CES (cerințe educaționale speciale), copii care sunt în plasament. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale avem la clasă programe adaptate posibilităților lor de învățare, dar niciodată timpul nu ne ajunge. Așa că aceste două ore în plus în fiecare zi sunt de un real folos atât elevilor, cât și dascălilor care astfel reușesc să consolideze, să mai pună o cărămidă la temelia consolidării lor ca oameni”.
Masa caldă a copiilor este una echilibrată, fiind stabilită înainte de către un nutriționist: „Deja copiii știu, la 11:10 le vine masa caldă, primesc mâncare gătită, au parte de un program benefic lor. Mâncarea este foarte bună, este stabilită de un nutriționist, echilibrată din punct de vedere al caloriilor, este porționată foarte bine. Asta am apreciat foarte mult la acest program. Nu le lipsește cărnița la nicio masă, plus legume. Sunt copii care acasă nu mănâncă legumele. În acest pachet, în această porție, de obicei, mănâncă tot”, povestește directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana.
După ce mănâncă, elevii își fac temele sub supravegherea unui profesor, care le oferă explicații suplimentare: „După programul de masă, copiii au posibilitatea de a-și face temele, sub îndrumarea unui cadru didactic, un lucru de care n-ar putea să aibă parte acasă, unde nu au sprijinul părinților – mulți dintre părinți neavând pregătirea necesară ca să le poată explica”.
Astfel, copiii tratează cu interes sarcinile, ceea ce acasă nu s-ar fi întâmplat, deoarece sunt distrași de la teme și își găsesc alte activități, potrivit Ceciliei Călinescu: “Se întâmplă uneori ca părintele, pentru a fi făcută tema, să-i rezolve totuși tema, copilul să o scrie, dar să nu înțeleagă. Așa, la școală, copiii îl au la dispoziție pe cadrul didactic, care le explică, îi ajută să facă temele. Iar am observat un fenomen foarte interesant, faptul că acești copii, în momentul în care își fac temele acasă, găsesc întotdeauna portițe de a se eluda de la sarcina pe care o au și de a întârzia efectuarea acesteia: mai aruncă un ochi la televizor, se mai duc la toaletă, mai ciugulesc ceva, se mai uită pe fereastră și astfel temele care ar trebui să se facă într-o oră se întind și până seara și nici atunci nu sunt terminate”.
- “Fenomenul acesta s-a înlăturat prin afterschool-ul din cadrul programului Pâine și Mâine, deoarece copiii sunt motivați să își termine repede temele, ca să le rămână timp să se poată juca împreună, să poată socializa, pictează, fac activități practice, joacă diverse jocuri, exersează pe tablă interactivă, pot să vadă desene animate, fac diverse activități de recreere, bineînțeles, cu o conotație educativă”.
Aceasta a explicat care sunt avantajele de a lucra cu un număr mai mic de elevi: „Aș putea chiar afirma: calitatea serviciilor oferite de noi în rural ar putea fi considerată superioară celei din oraș. Mă refer aici la efectivele de elevi care se găsesc în fiecare clasă. Dacă în oraș sunt 25-30 de elevi într-o clasă, pe care nu pot să-i scoți pe toți la tablă, să-i verifici în fiecare zi, la noi unde sunt 12-13-14 copii în clasă este mult mai ușor. Într-o oră, poți să-i scoți și de două-trei ori la tablă, pot să-ți răspundă de mai multe ori. Acest feedback al însușirii cunoștințelor ajunge mult mai repede la profesor și are mult mai repede o radiografie a ceea ce copilul a asimilat, ceea ce a înțeles, și știe unde să intervină mai repede pentru a ameliora deficiențele”.
Profesoara a motivat de ce a considerat necesară implementarea unui astfel de program în școala sa: „Îmi cunosc foarte bine comunitatea din care fac parte copiii. Mulți dintre ei sunt cu venituri mici sau inexistente. (…) Copilăria este momentul, perioada în care se pun bazele acelui drum în viață. Dacă nu punem niște baze sănătoase și corecte, drumul va fi cotit sau va fi unul descendent, în loc să fie unul ascendent. Este destul de dificil pentru copii, atunci când nu au un sprijin real de acasă. Trebuie să suplimentăm noi (…), suntem specializați în a oferi o educație copiilor”.
Rezultatele la școală – mai bune dacă elevii au o masă caldă la prânz
Dacă în toate școlile din România, copiii ar putea să primească o masă caldă și și-ar face temele, precum și activități de recuperare și consolidare, rezultatele s-ar vedea, după cum este de părere profesoara: „Comparând efectele de la noi din școală cu rezultatele de la școlile învecinate unde nu există acest program, să știți că diferențele se văd imediat, se văd cu ochiul liber. Dacă s-ar generaliza la nivel macro, adică în toate școlile ar exista programe de after school, programe suplimentare, abilitățile, competențele copiilor ar fi mult mai bine consolidate, pentru că ne oferă nouă, cadrelor didactice, posibilitatea de a fi mai mult timp în prezența copiilor, de a-i sprijini mai mult, de a le oferi ajutorul atunci când ei au nevoie”.
„Ei sunt mult mai motivați să participe la actul educațional, sunt mult mai implicați și asta a dus la un progres din toate punctele de vedere. Rezultatele sunt superioare. Aici vorbim de calificative, dar dacă le-am transpune în note, cred că ar fi undeva la unu – două puncte față de rezultatele inițiale”, a mai spus directoarea.