Ce înseamnă afterschool-ul și masa caldă pentru elevii de la sat. Mărturia directoarei Școlii Gimnaziale Pesceana: Pentru unii dintre copii este singura mâncare gătită pe care o primesc în acea zi. Comparând efectele de la noi cu rezultatele școlilor învecinate unde nu există acest program, diferențele se văd cu ochiul liber

2.716 vizualizări
Foto: Școala Gimnaziala Pesceana
„Copiii au parte chiar și în mediul rural de niște condiții, să spunem așa similare, eu aș avea curajul să spun chiar superioare celor din școlile urbane. Când spun lucrul acesta mă gândesc la faptul că elevii beneficiază de un program afterschool, așa cum în oraș doar cei care se găsesc în alternativa step by step au parte, primesc o masă caldă. Masa caldă servită la școală este de fapt pentru unii dintre ei singura mâncare gătită pe care o primesc pe parcursul unei zile”, a mărturisit pentru Edupedu.ro profesoara Cecilia Călinescu, directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana din județul Vâlcea. În instituția de învățământ pe care o conduce este implementat, de anul trecut școlar, programul Pâine și Mâine, derulat de World Vision România. Programul prevede masă caldă pentru copii și ore cu profesorii în sistem “școală după școală”.

Cecilia Călinescu a povestit că sunt 29 de copiii de clasele primare, care rămân două ore peste program, timp în care mănâncă o masă caldă și fac temele: „La noi sunt 29 de copii implicați, împărțiți în două săli de clasă, în două grupe. Tot în cadrul proiectului, se fac activități de recuperare, pentru că avem și copii cu CES (cerințe educaționale speciale), copii care sunt în plasament. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale avem la clasă programe adaptate posibilităților lor de învățare, dar niciodată timpul nu ne ajunge. Așa că aceste două ore în plus în fiecare zi sunt de un real folos atât elevilor, cât și dascălilor care astfel reușesc să consolideze, să mai pună o cărămidă la temelia consolidării lor ca oameni”.

Masa caldă a copiilor este una echilibrată, fiind stabilită înainte de către un nutriționist: „Deja copiii știu, la 11:10 le vine masa caldă, primesc mâncare gătită, au parte de un program benefic lor. Mâncarea este foarte bună, este stabilită de un nutriționist, echilibrată din punct de vedere al caloriilor, este porționată foarte bine. Asta am apreciat foarte mult la acest program. Nu le lipsește cărnița la nicio masă, plus legume. Sunt copii care acasă nu mănâncă legumele. În acest pachet, în această porție, de obicei, mănâncă tot”, povestește directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana.

După ce mănâncă, elevii își fac temele sub supravegherea unui profesor, care le oferă explicații suplimentare: „După programul de masă, copiii au posibilitatea de a-și face temele, sub îndrumarea unui cadru didactic, un lucru de care n-ar putea să aibă parte acasă, unde nu au sprijinul părinților – mulți dintre părinți neavând pregătirea necesară ca să le poată explica”.

Foto: Școala Gimnazială Pesceana

Astfel, copiii tratează cu interes sarcinile, ceea ce acasă nu s-ar fi întâmplat, deoarece sunt distrași de la teme și își găsesc alte activități, potrivit Ceciliei Călinescu: “Se întâmplă uneori ca părintele, pentru a fi făcută tema, să-i rezolve totuși tema, copilul să o scrie, dar să nu înțeleagă. Așa, la școală, copiii îl au la dispoziție pe cadrul didactic, care le explică, îi ajută să facă temele. Iar am observat un fenomen foarte interesant, faptul că acești copii, în momentul în care își fac temele acasă, găsesc întotdeauna portițe de a se eluda de la sarcina pe care o au și de a întârzia efectuarea acesteia: mai aruncă un ochi la televizor, se mai duc la toaletă, mai ciugulesc ceva, se mai uită pe fereastră și astfel temele care ar trebui să se facă într-o oră se întind și până seara și nici atunci nu sunt terminate”.

  • “Fenomenul acesta s-a înlăturat prin afterschool-ul din cadrul programului Pâine și Mâine, deoarece copiii sunt motivați să își termine repede temele, ca să le rămână timp să se poată juca împreună, să poată socializa, pictează, fac activități practice, joacă diverse jocuri, exersează pe tablă interactivă, pot să vadă desene animate, fac diverse activități de recreere, bineînțeles, cu o conotație educativă”.

Aceasta a explicat care sunt avantajele de a lucra cu un număr mai mic de elevi: „Aș putea chiar afirma: calitatea serviciilor oferite de noi în rural ar putea fi considerată superioară celei din oraș. Mă refer aici la efectivele de elevi care se găsesc în fiecare clasă. Dacă în oraș sunt 25-30 de elevi într-o clasă, pe care nu pot să-i scoți pe toți la tablă, să-i verifici în fiecare zi, la noi unde sunt 12-13-14 copii în clasă este mult mai ușor. Într-o oră, poți să-i scoți și de două-trei ori la tablă, pot să-ți răspundă de mai multe ori. Acest feedback al însușirii cunoștințelor ajunge mult mai repede la profesor și are mult mai repede o radiografie a ceea ce copilul a asimilat, ceea ce a înțeles, și știe unde să intervină mai repede pentru a ameliora deficiențele”.

Profesoara a motivat de ce a considerat necesară implementarea unui astfel de program în școala sa: „Îmi cunosc foarte bine comunitatea din care fac parte copiii. Mulți dintre ei sunt cu venituri mici sau inexistente. (…) Copilăria este momentul, perioada în care se pun bazele acelui drum în viață. Dacă nu punem niște baze sănătoase și corecte, drumul va fi cotit sau va fi unul descendent, în loc să fie unul ascendent. Este destul de dificil pentru copii, atunci când nu au un sprijin real de acasă. Trebuie să suplimentăm noi (…), suntem specializați în a oferi o educație copiilor”.

Rezultatele la școală – mai bune dacă elevii au o masă caldă la prânz

Dacă în toate școlile din România, copiii ar putea să primească o masă caldă și și-ar face temele, precum și activități de recuperare și consolidare, rezultatele s-ar vedea, după cum este de părere profesoara: „Comparând efectele de la noi din școală cu rezultatele de la școlile învecinate unde nu există acest program, să știți că diferențele se văd imediat, se văd cu ochiul liber. Dacă s-ar generaliza la nivel macro, adică în toate școlile ar exista programe de after school, programe suplimentare, abilitățile, competențele copiilor ar fi mult mai bine consolidate, pentru că ne oferă nouă, cadrelor didactice, posibilitatea de a fi mai mult timp în prezența copiilor, de a-i sprijini mai mult, de a le oferi ajutorul atunci când ei au nevoie”. 

„Ei sunt mult mai motivați să participe la actul educațional, sunt mult mai implicați și asta a dus la un progres din toate punctele de vedere. Rezultatele sunt superioare. Aici vorbim de calificative, dar dacă le-am transpune în note, cred că ar fi undeva la unu – două puncte față de rezultatele inițiale”, a mai spus directoarea.

Citește și:
EXCLUSIV SONDAJ Peste 40% dintre români vor școală cu masă inclusă. Doar 6% spun că sunt de acord cu testarea elevilor acasă, 42% vor ca școala să rămână deschisă în orice condiții

2 comments
  1. Cred ca acei elevi staudoar sa ia masa. Randamentul lor scade spre 0 dupa cele 4-5 ore de cursuri. O spun din experienta, caci am luat parte cativa ani ca voluntar la derularea unui astfel de program in una din scolile la care predau. Asta la ciclul primar. Dupa ora 13, cand luau masa venita prin catering, elevii de ciclul primar inclusi in program, nu mai erau buni de nimic. Trageai de ei sa-si scrie temele pe caiete.Abia asteptau ora ca 16 sa plece acasa.Deci…sunt sceptic, ca elevii pot face fata fizic unui program zilnic impus de 8 ore pe zi la ciclul primar si poate vreo 10 ore la gimnaziu.

  2. Lasati, lasati. Cam ce indrumare la teme fac 4 profesori: de muzica, chimie, matematica si geografie, cand sunt teme de facut la romana, limbi straine, istorie? Diferenta se vede cu ochiul liber? Da, o vedem si noi. Elevii sunt PREZENTI si atat. Nimic mai mult, nicio realizare, niciun progres, nicio satisfactie. Nimic altceva decat ca dupa ce termina invatamantul obligatoriu vom avea niste mame de 14 ani si niste asistati social cu burta plina. Orz stricat pe gaste. Nu am vazut de-a lungul anilor niciun elev ridicat din mocirla de acasa doar cu ajutorul afterschoolului. Educatia nu e doar papa, caca si nani. Nu zic sa stea flamanzi, dar pentru asta sunt cantine sociale. Pentru educatie e nevoie de ceva mai mult decat o supa calda. Motivatie? Tocmai aceste pomeni strica orice motivatie. Elevul sarac este invatat ca i se da, cai se face, ca i se rezolva. Totul de-a gata, fara munca. De ce ar invata cand stie ca dupa ce termina scoala continua seria pimenilor si statul degeaba acasa? Tot asistati social vor deveni,iar peste ani, copiii lor vor deveni aceiasi asistatic social.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Locuri speciale în licee

Asociația americană de Psihologie Organizațională răspunde în scandalul legat de Testele de Personalitate, generat de Documentarul HBO Max “Persona: Adevărul întunecat din spatele testelor de personalitate”: Evaluările conforme standardelor moderne pot prezice candidații care vor performa cel mai bine

Asociația americană de Psihologie Industrială și Organizațională a lansat public o serie de precizări cu privire la realizarea evaluărilor de personalitate la locul de muncă, după ce documentarul “Persona: Adevărul…
Vezi articolul

Serie de evenimente susținută de APRIL

Lapte și Carte 2024. Dezbatere regională, la Iași, despre viitorul programului de lapte în școli, miercuri, 20 martie

Reprezentanți ai autorităților locale, județene și ai inspectoratelor școlare, directori de unități de învățământ, reprezentanți ai patronatului producătorilor și distribuitorilor de lapte, elevi, profesori, părinți – cu toții vor participa,…
Vezi articolul

Educația românească de azi este catastrofală, spunea academicianul Eugen Simion anul trecut / În urmă cu o lună semna scrisoarea celor 100 de intelectuali, numiți „grup de interese” de Sorin Cîmpeanu, pentru dezbaterea proiectelor de legi ale Educației / Eugen Simion a murit la 89 de ani

Academicianul Eugen Simion a murit în ziua de 18 octombrie 2022, la vârsta de 89 de ani, a declarat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru Agerpres. A fost critic, istoric…
Vezi articolul

DOCUMENT Examenul de admitere la colegiile naționale să nu mai fie prevăzut în lege, Limba română să rămână probă distinctă la Bacalaureat, capitolul privind educația specială să fie rescris integral, să existe criterii clare pentru burse, cere Federația părinților / Organizația a depus 105 amendamente la proiectul Legii învățământului preuniversitar

Prevederile privind organizarea unui concurs de admitere în clasa a IX-a, la Colegiile naționale, să fie eliminate complet din lege, solicită Federația națională a părinților într-un set de peste 105…
Vezi articolul