“Ne interesează, pentru populația generală (și pentru copiii care merg la școală – n. red.), testele rapide. Sunt tentante, dar cu niște limite” ce țin, pentru moment, de posibilitatea apariției unor rezultate fals negative, a spus marți, într-o conferință pe tema vaccinării și testării Covid-19 în școli, Prof. Univ. dr. Luminița Smaranda Iancu, prorector al UMF Grigore T. Popa din Iași. Coordonatoare a direcției de microbiologie din cadrul universității, aceasta a prezentat opțiunile de testare Covid-19 existente în prezent, cu accent pe testele noninvazive, pe care Ministerul Educației dorește să le introducă în școli.
Profesoara a arătat că, spre deosebire de testele bazate pe recoltarea secreției nazofaringiene, testele orofaringiene și cele bazate pe salivă sunt foarte ușor de folosit, inclusiv prin autorecoltare, fiind totodată mult mai ușor de suportat. Pe de altă parte, în acest moment rezultatele negative sunt corecte în proporție de 86-88%, însemnând că până la 14% dintre acestea sunt fals negative.
Autoritățile trebuie să stabilească în ce măsură acest lucru este o problemă și să ofere un cadru legislativ pentru introducerea unor asemenea teste în școli, așa cum s-a întâmplat în multe alte state – ultimul dintre ele fiind, recent, Italia, a spus profesoara citată.
Cum a prezentat Luminița Smaranda Iancu de la UMF Grigore T. Popa testele rapide, noninvazive pentru diagnosticul Covid-19, la conferința “Vaccinare și testare pentru învățare!”, organizată de Ministerul Educației la Iași:
- “Ne interesează, pentru populația generală, testele rapide. Sunt tentante, dar cu niște limite la care voi reveni foarte pe scurt. (…)
- Deja știm cu toții, am trecut de nenumărate ori prin ceea ce se cheamă etapa prelevării. Diversitatea acestor [teste – n. red.] este, din fericire, destul de largă. De la neplăcutele tampoane care recoltează secreția nazofaringiană, la cele orofaringiene, la spută sau salivă și, pentru anticorpi, prelevarea cvasi-invazivă de sânge. Nu vreau să predau anatomie, dar am ales niște imagini care reflectă suferința unui copil de vârstă mică și, desigur, și a celor din jur. Și noi, țineți minte, am lăcrimat și am suferit în jurul acestei banale prelevări, vedeți până unde trebuie să ajungă acest tampon care prelevă exudatul, ca să înțelegem suferința copiilor și, de ce nu, și a noastră.
- Eu m-aș gândi, pentru copii, indiferent de vârstă mică sau mare, la tamponul nazal, care înseamnă, să spunem, partea anterioară, care nu afectează în niciun fel persoana supusă acestei testări; saliva, care de bună seamă nu presupune nicio suferință; și, mai departe, din nou tamponul nazofaringian, cel orofaringian și sputa. (…)
- Dacă dispunem de un astfel de test pentru testarea nazală – e vorba despre autorecoltare – producătorii pun la dispoziție tot ce este necesar și, nu în ultimul rând, instrucțiunile pentru a face acest lucru corect, pentru că plecăm de la aserțiunea de bun simț “dacă recoltezi prost, rezultatul va fi tot prost.”
- Sunt pe piață o multitudine de teste. Detectarea antigenului prin aceste metode rapide este tentantă și oricine ar vrea să apeleze la ea. Discutăm despre o specificitate foarte bună, adică atunci când rezultatul este pozitiv, avem această certitudine a absenței reacțiilor încrucișate. Dar ce ne facem cu rezultatele fals negative? 86-88% ar părea un rezultat bun. Dar când restul de aproape 15% ar putea să fie testați negativ, dar ei să fie de fapt pozitivi și sursă de infecție, lucrurile nu mai sunt atât de pozitive.
- (…) În acest context al suferinței justificate, saliva pare un produs patologic foarte tentant. Deja au fost demarate la nivel mondial numeroase studii comparative pentru a vedea dacă, utilizând saliva, evidențiem antigenul: prin teste rapide, care înseamnă 5-10 minute, le confirmăm prin teste superioare, respectiv imunoenzimatice, care înseamnă 2-4 ore. Și nu în ultimul rând confirmarea prin testele de biologie moleculară. Sunt astfel de truse care folosesc ca produse patologice saliva sau exudatul nazal.
- S-a ajuns la acest produs patologic tentant, saliva. Deja sunt studii (…) și de referință este cel al specialiștilor de la Universitatea Utah (SUA), care au recomandat, concluziv, recoltarea salivei și a exudatului nazal. (…) Mai devreme, domnul ministru a enumerat multe țări care au ales această alternativă pentru copii. Italia, în urmă cu câteva zile, a anunțat această alegere, fericită, zic eu.
Sumar al argumentației, în slide-urile prezentate de Prof. Luminița Smaranda Iancu:
- Ca probă alternativă, independent de tampoanele nazofaringiene, saliva s-a dovedit a fi o opțiune excelentă. Ratele de pozitivitate pentru exemplarele de salivă au fost aproape aceleași cu cele pentru exemplarele nazofaringiene.
- O cercetare realizată de o echipă a Universității Utah (SUA) a arătat că tampoanele nazale autocolectate, atunci când sunt utilizate singure, pot rata aproape 15% din infecții (rezultate fals negative), ceea ce a determinat testarea ulterior, în paralel a probelor, combinându-le cu tampon orofaringian sau de gât.
- Concluzie: auto-colectarea salivei și a tamponului nazal pot rezolva multe dintre problemele legate de testarea pentru detectarea SARS-CoV-2.
Ce spune aceeași reprezentantă a UMF Grigore T. Popa despre procesul pentru posibila introducere a testelor noninvazive în școli – e necesar “cadrul legislativ”:
- “Acest scenariu al testării rapide, sensibile, specifice și ușor suportabile trebuie pus în cadru legislativ. Pașii ar fi următorii: Ministerul Sănătății și Ministerul Educației trebuie să pună o întrebare-cheie comisiei de microbiologie a Ministerului Sănătății. Experții din această comisie și cei de la Institutul de Sănătate Publică sunt în măsură să-și spună punctul de vedere astfel încât legiuitorul, guvernul României, să poată să modifice acel ordin care spune pas cu pas ce testăm, pe cine, când și cum. Numai în acest context putem, plecând de la modelul Italiei, din Germania, Danemarca sau care mai vreți dumneavoastră, bazat pe studii științifice, să putem avea o testare ușor acceptabilă, dar nu doar din acest punct de vedere, că e ușoară, ci nu cumva să scape 15% dintre pozitivi printre ceilalți și lucrurile să se complice în ritm logaritmic.”
Prezentarea Luminiței Iancu, pe larg de la minutul 1.17.30 în înregistrarea conferinței:
Foto: © Erik Lattwein | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.