Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea ar trebui să prevadă ca elevii de gimnaziu să înceapă orele de la 09:00 dimineața, potrivit propunerilor de modificare a proiectului de Lege înaintate de Alianța “O voce pentru Educație” Ministerului Educației. Alianța a anunțat că a depus peste 280 de amendamente formulate de membrii săi, pe care le-au publicat spre a fi consultate de către oricine dorește.
- Schimbările propuse vizează o mare parte a prevederilor din proiectul de lege, de la chestiuni financiare la modul de desfășurare a școlii, de la burse la decontarea transportului elevilor. Propunerile “O voce” includ și un capitol întreg dedicat digitalizării învățământului – detalii despre acesta.
Alianța propune, între altele, să se reanalizeze propunerile ce permit Colegiilor naționale să organizeze examen de admitere în clasa a IX-a, dar și să se elimine prevederile ce obligă liceele să aleagă o singură filieră.
Edupedu.ro prezintă o selecție a propunerilor și amendamentelor înaintate de “O Voce”, care vizează desfășurarea predării și învățării, de la catalogul electronic la organizarea educației sportive și de artă.
Număr maxim de elevi într-o clasă: 22
Proiectul de lege prevede un număr maxim de 22 elevi în clasă, la nivelul școlii primare, numărul crescând la 26 pentru gimnaziu și 28 pentru liceu. Alianța propune ca numărul elevilor în clasă să fie stabilit la 22 și pentru gimnaziu și liceu, “în vederea creșterii calității actului educațional”. Aceeași limită este propusă și pentru învățământul dual.
Scade, totodată, și numărul mediu de elevi propus pentru o clasă: de la 18 la 16 în cazul gimnaziului și de la 22 la 18 în cazul liceului.
Eliminarea prevederilor ce obligă liceele să își aleagă o singură filieră
Pachetul de propuneri cere eliminarea prevederii căreia “Unitățile de învățământ liceal prevăzute la alin. (2) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau profesională prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației”. Se cere și eliminarea prevederii potrivit căreia “Unităţile de învăţământ liceal profesional se organizează cu o singura filieră şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii”.
- Explicația: “Propunem eliminarea principiului asumării filierei, prezentat începând cu alineatul (3. Acest principiu este insuficient motivat și nu există dovezi că ar încuraja rezultate pozitive și atragerea de resurse. Dimpotrivă, afectează puternic accesul egal la educație în sate și orașe mici. Potențiale consecințe ar mai fi: determinarea elevilor să facă naveta sau să parcurgă o distanță mai mare până la un liceu care are filiera pe care și-o doresc, respectiv ar duce la desființarea unor clase cu rezultate bune în licee care au filiere mixte. (…)”
Propunere cu impact pentru programul părinților: Clasele de gimnaziu – de dimineață la școală, dar nu mai devreme de ora 9.00
Dacă proiectul de lege prevede că la gimnaziu școala are loc, “de regulă, cu program de dimineață”, propunerea “O voce” este ca orele de curs, la clasele a V-a – a VIII-a, să înceapă cel mai devreme la ora 9:00:
- “Învăţământul gimnazial cuprinde clasele a V-a – a VIII-a, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă. Orele de curs nu pot începe mai devreme de ora 09:00.“
Explicația: “Multe studii au arătat beneficiile începerii mai târziu a școlii, inclusiv în ceea ce privește prezența mai bună a elevilor, scoruri mai mari la teste și durata îmbunătățită a somnului. Un studiu observațional de 4 ani folosind un design înainte-după-înainte (ABA) a fost realizat într-un liceu englez finanțat de stat. Orele de începere a școlii au fost modificate de la 8:50 AM în anul de studiu 0, la 10 AM în anii 1-2, iar apoi înapoi la 8:50 AM în anul 3. Măsuri ale stării de sănătate a elevilor (absența din cauza bolii) și performanța școlară (rezultatele examenelor naționale) au fost observate pentru toți elevii (…)”.
La Religie să se predea istoria tuturor marilor religii / Fără evaluare la această materie
Alianța propune o completare a prevederilor privind disciplina Religie, așa încât “În cadrul orei de religie se asigură și studierea istoria tuturor marilor religii”.
În plus, este propusă o nouă prevedere, care să specifice în mod clar că “La disciplina religie nu se realizează evaluare”.
“O voce” solicită reanalizarea prevederilor ce permit concursuri de admitere la Colegiile naționale
Mai multe prevederi din proiectul de lege, referitoare la posibilitatea desfășurării concursurilor de admitere în clasa a IX-a, la. Colegiile naționale, trebuie reanalizate, cer autorii amendamentelor menționate.
Explicația cererii de reanalizare: “Cât timp legea nu stabilește criteriile colegiilor naționale, posibilitatea ca acestea să organizeze admitere este arbitrară. De asemenea, precizăm că una dintre cele mai mari probleme evidențiate în nenumăratele rapoarte OECD din ultimii 20 de ani, de cand participă Romania la testele PISA, este „the achievement gap” între primii 25% și ultimii 25% dintre elevi, precum și procentul mare de insucces explicat de statutul socio-economic (top performerii sunt din medii avantajate; low achieverii sunt din medii dezavantajate). Soluția țărilor care s-au confruntat cu problema unui achievement gap uriaș (ex. Germania) asemănător cu al României a fost creșterea nivelului tuturor școlilor prin finanțări corespunzătoare și crearea unor rute alternative care să ii ajute pe low achievers să promoveze învățământul obligatoriu și să susțină, în final, examenul de bacalaureat. Cu alte cuvinte, în țările din Europa nu se introduc măsuri care să riște segregarea și creșterea decalajelor, ci dimpotrivă. În ce privește cazul României, o admitere selectiva pentru top 20% din elevii unei generații și concentrarea resurselor sistemului acolo (manageri școlari buni, profesori buni etc.) nu face decât să crească the achievement gap, fapt care are nu doar consecințe sociale, ci și consecințe economice grave.”
Alfabetizarea digitală – verificată în evaluările naționale de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a
Un amendament propun e modificarea prevederilor referitoare la evaluările naționale de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, astfel încât, pe lângă alfabetizarea funcțională, să fie verificată și alfabetizarea digitală a elevilor, prin itemi de literație specifici. Amendamentul propus:
“La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale, obligatorii la limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională și alfabetizare digitală a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.“
- Potrivit autorilor, “considerăm că gradul de alfabetizare/competență digitală trebuie evaluat mai devreme de bacalaureat, în contextul în care elevii trebuie să dobândească competențe digitale încă din clasele primare / gimnaziale”.
“Utilizarea manualelor școlare nu este obligatorie”
Un alt amendament prevede să se stabilească, la nivel de lege, că “Utilizarea manualelor școlare nu este obligatorie”. Această formulă este adăugată la un alineat de articol ce prevede că elevii și profesorii pot utiliza manualele aprobate de Minister.
Potrivit autorilor amendamentului, “apreciem că trebuie clarificat că nu există un anumit manual obligatoriu, ci o serie de manuale școlare din care elevii și cadrele didactice să aibă posibilitatea de alegere. De asemenea, considerăm că nu trebuie să existe obligația de a folosi vreun manual școlar în timpul orei atât timp cât cadrul didactic respectă programa școlară”.
Să fie menținută bursa de studiu, în cuantum de 400 lei/lună
Autorii amendamentelor includ bursa de studiu în lista burselor prevăzute în proiectul de lege. Ei apreciază “drept necesară păstrarea bursei de studiu, care în arhitectura actuală a sistemului de burse școlare este o bursă de reziliență, acordată elevilor cu rezultate bune la învățătură, însă sub bursa de merit (actuală performanță școlară), dar care provin din familii cu un venit redus (sub salariul minim pe economie/membru de familie). Eliminarea acesteia ar lăsa fără protecție o categorie semnificativă de elevi. Aplicabilă justificarea de la art. 90 alin. (3)”.
Elevii să aibă dreptul la decontarea transportului public “desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public”
Este propus un articol nou, referitor la decontarea cheltuielilor cu transportul, potrivit căruia să poată fi decontate și cheltuielile cu transportul public în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Propunerea: “Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ”.
Cum explică autorii propunerea: “Având în vedere că din cauza unor incoerențe legislative nu toate tipurile de transport public sunt reglementate ca servicii publice, aceste tipuri de transporturi nu pot fi subvenționate. În acest caz, pentru egalitate de tratament se impune decontarea cheltuielilor cu transportul care nu este desfășurat sub forma unui serviciu public de către unitatea de învățământ, din finanțarea de bază”.
“Principiul dezvoltării holistice”
La Art. 3 din proiectul de lege, ce descrie principiile care guvernează învățământul preuniversitar, este propus un principiu nou, “principiul dezvoltării holistice”. Ce presupune acesta?
- “Finalităţile educaţiei au în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului: dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală; dezvoltarea socio-emoţională; dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii; dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii și capacităţi și atitudini în învăţare.”
Potrivit autorilor propunerii, “includerea acestui principiu ar avea următorul impact: asigurarea progresului personal-social-emoțional al elevului, pe lângă progresul școlar; integrarea unor prime planuri de dezvoltare personală cu efect major asupra sistemului de sprijin pentru învățare și pentru nevoi speciale”.
Elevii să-și poată alege disciplinele din cadrul curriculumului la decizia școlii
Un amendament urmărește modificarea “principiului centrării educației pe beneficiarii acesteia”, astfel încât să apară și precizarea: “De asemenea, elevii au dreptul să își aleagă disciplinele pe care doresc să le studieze, în funcție de cariera pe care doresc să o urmeze, în cadrul curriculumului la decizia școlii”.
Grupe și clase formate prin distribuție aleatorie
Un articol nou propus să fie adăugat la lege prevede constituirea grupelor și claselor prin distribuție aleatorie a elevilor:
- “(8) Formațiunile de studiu, grupe sau clase, se constituie, indiferent de nivelul educațional, prin distribuție aleatorie a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în formațiunile de studiu, în cazul în care există mai mult de una pe nivel educațional.”
Potrivit autorilor, “considerăm imperioasa prezenta adăugire la textul proiectului de lege, în vederea îmbunătățirii sistemului de instituții juridice care se asigură în concret de respectarea și punerea în practică a principiului desegregării școlare”.
Învățământ de artă și sportiv – în toate școlile, nu doar în cele specializate
O propunere vizează extinderea învățământului de artă și a învățământului sportiv, așa încât acesta să nu se desfășoare doar în școlile cu program dedicat și în clasele cu program specific, așa cum spune acum proiectul de lege, ci și în celelalte școli. Potrivit amendamentului, “Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal”.
- Autorii apreciază că “performanța sportivă sau artistică nu trebuie să apară doar în școlile de profil, iar elevii care sunt la filiera teoretică dar se afla în situația de performanță nu trebuie sa fie obligați să se transfere în astfel de clase speciale (…)”
Extinderea programului “Învățare remedială” pentru mai multe categorii de elevi / activități remediale în weekend
Un amendament vizează extinderea programului “învățare remedială”, care în proiectul de lege este destinat “elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie”, așa încât să fie destinat și :celor care se încadrează în risc de abandon școlar sau părăsire timpurie a școlii, conform evaluării Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE)”.
O altă propunere vizează ca activitățile remediale să se desfășoare nu doar pe durata vacanței, cum menționează proiectul de lege, ci și “sâmbăta sau duminica”, la decizia consiliului de administrație al școlii.
Definiție pentru catalogul electronic
Amendamentele “O voce” propun includerea în lege și o definiție pentru catalogul electronic, “având în vedere frecvența menționării sale și importanța lui în facilitarea proceselor educaționale”, definiția propusă fiind: “Catalogul electronic este o aplicație de tip SaaS, care rulează pe o infrastructură de tip cloud computing, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2002, bazată pe principiile interoperabilității și al interconectării”.
Orientare școlară pentru elevi, de două ori pe an
O propunere este introducerea unui nou articol, potrivit căruia “Elevii vor beneficia de orientare școlară și consiliere vocațională în mod obligatoriu de cel puțin două ori pe an, începând cu clasa a V-a, fiind actualizat totodată portofoliul personal educațional al acestora după fiecare sesiune”.
Măsura este justificată cu argumentul că “lipsa acestor forme de sprijin trimite elevii către o unitate de învățământ apropiată de casă, fără nicio legătură cu abilitățile sau personalitatea lor”.
Portofoliul personal educațional – exclusiv în format electronic, datele au caracter confidențial
Proiectul de lege prevede, în cazul portofoliului personal educațional, că acesta poate fi realizat “și pe suport digital”, ar elevul major sau părinții/reprezentantul legal al elevului minor controlează caracterul public/confidențial al informațiilor din portofoliu.
Alianța propune ca acesta să se organizeze exclusiv în format electronic, iar datele să aibă caracter confidențial. Amendamentul:
- “Portofoliul personal educațional se organizează și funcționează exclusiv în format electronic, în cadrul Sistemului Integrat de Management al Școlarității, administrat de Ministerul Educației. Datele cuprinse în portofoliul personal educațional au caracter confidențial, elevul major sau părinții/reprezentantul legal ai elevului minor sunt titularii exclusivi ai dreptului de a controla caracterul public sau confidențial al informațiilor cuprinse în portofoliu. La finalizarea calității de elev, datele din portofoliul educațional personal se anonimizează.“
Ministerul să ofere instrumente pentru evaluarea socio-emoțională și vocațională a elevilor
Este propus un articol nou: “Ministerul Educației pune la dispoziția unităților de învățământ și cadrelor didactice instrumentele necesare evaluării socio-emoționale și vocaționale a elevilor.” Motivul invocat: multe cadre didactice și consilieri nu cunosc că există astfel de instrumente, iar o bibliotecă de resurse este esențială.
Fără “Admis/Respins” la Educație pentru viață
Proiectul de lege prevede, în formula inițială, ca la disciplina “Educație pentru viață” rezultatele evaluării să se exprime prin calificative “Admis/Respins”.
Amendamentul propus acum prevede ca aceste calificative să se exprime prin calificative anuale, care să nu conducă la corigențe: “deși parcurgerea acestor module are caracter obligatoriu, acestea trebuie să fie plăcute elevilor, fără a produce un stres suplimentar”.
Disciplina “Istoria Comunismului” să fie și ea prevăzută în lege
Actualul proiect prevede ca planurile-cadru pentru liceu să includă “Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină a trunchiului comun. “O voce” propune un amendament prin care, pe lângă aceasta, să fie menționată în lege, la același articol, “Istoria comunismului”, dar ambele să fie discipline școlare în cadrul curriculumului la decizia școlii.
Se propune un articol nou, referitor la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv
Propunerea definește aceste clase și condițiile de desfășurare a lor, începând din învățământul primar, printr-un articol ce stabilește acest tip de învățământ la nivel de lege. Justificarea propunerii: “Legea învățământului preuniversitar nu reglementează învățământul bilingv decât prin intermediul pilotării. Or, deși pilotarea poate aduce beneficii, învățământul bilingv ar trebui promovat și încurajat, inclusiv la nivel legislativ. În prezent, învățământul intensiv și bilingv sunt reglementate prin Ordinul nr. 4707/2017 privind Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unitățile de învățământ preuniversitar”.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.