Testele standardizate „obișnuiesc elevii cu administrarea digitală, pentru că toate aceste teste vor fi administrate digital. Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la TVR1. Acesta a vorbit despre cele 11 argumente pentru necesitatea testării standardizate.
- Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.
- Mai amintim că secretarul de stat Sorin Ion a declarat săptămâna trecută la Radio România Actualități că testarea standardizată pregătită de minister “e total diferită de ce am făcut până acum”.
- Vezi aici lista cu cele 329 de școli alese de Ministerul Educației pentru pilotarea testării standardizată până la finalul anului școlar 2021-2022, pentru elevii tuturor claselor, cu excepția anilor terminali.
„În 329 de școli vor fi testați aproximativ 100 de mii de elevi, clasele I-VII și IX-XI, adaptat fiecărei clase, adaptat programei analitice, programei fiecărui an de studiu pentru fiecare disciplină: limba română, matematică. La liceu avem și istorie.”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Cîmpeanu a anunțat că elevii de clasele I-VII vor susține testarea în perioada 30 mai-10 iunie, iar cei de clasele IX-XII, între 30 mai și 8 iunie: „În perioada 30 mai-10 iunie, vor fi administrate testele pentru clasele I și până la clasa a VII-a. În perioada 30 mai-8 iunie, vor fi administrate aceste teste la clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Începând cu perioada imediat următoare, este nevoie de susținere a competențelor pentru examenul de bacalaureat. Sunt exceptați elevii claselor terminale, a VIII-a și a XII-a.”
„Testele sunt de 30 de minute pentru învățământul primar, dar pot fi rezolvate și într-un timp mai scurt, și de 60 de minute pentru învățământul gimnazial și liceu”, a menționat acesta.
Ministrul a mai spus că „rezultatele acestor teste nu vor rămâne pe platforma unei entități private, ci vor fi stocate pe serverele Ministerului Educației găzduite de către STS (Serviciul de Transmisiuni Speciale).”
El a menționat că aceste teste nu înlocuiesc tezele și nu se vor finaliza cu note și ierarhizări: „Aceste teste, foarte important, al șaptelea argument, nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor.”
Cîmpeanu a punctat că testele standardizate vor sta la baza planurilor de învățare personalizate și vor identifica pierderile din timpul crizei sanitare: „Constituie bază pentru planurile de învățare personalizate, individualizate, pentru că vei vedea fiecare elev unde are puncte forte, acele competențe care trebuie consolidate și unde are lipsuri. Patru: se constituie într-un instrument puternic de diagnosticare a pierderilor suferite pe perioada crizei sanitare. Cinci: se constituie într-un instrument de familiarizare a elevilor cu testele PISA.”
Redăm dialogul dintre ministrul Educației și moderatoare:
Sorin Cîmpeanu: Sunt 329 de școli în care se va administra această testare standardizată. Sunt 7 școli la nivelul fiecărui județ, respectiv sector din București. Sunt școli care sunt în mediul rural sau în mediul urban în județe, sunt școli care sunt apreciate ca fiind bune, sunt școli care sunt apreciate ca fiind mai puțin bune, sunt școli cu profil pedagogic. Avem un eșantion …
Moderatoare: Ați vrut să fie o selecție obiectivă?
Sorin Cîmpeanu: La nivelul fiecărui județ, respectiv sector din București, 7 școli înseamnă 329 de școli din țară. În perioada 30 mai-10 iunie, vor fi administrate testele pentru clasele I și până la clasa a VII-a. În perioada 30 mai-8 iunie, vor fi administrate aceste teste la clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Începând cu perioada imediat următoare, este nevoie de susținere a competențelor pentru examenul de bacalaureat. Sunt exceptați elevii claselor terminale, a VIII-a și a XII-a. În 329 de școli vor fi testați aproximativ 100 de mii de elevi, clasele I-VII și IX-XI, adaptat fiecărei clase, adaptat programei analitice, programei fiecărui an de studiu pentru fiecare disciplină: limba română, matematică. La liceu avem și istorie.
Aș vrea să-mi permiteți să vă dau un set de argumente pro testare standardizată. Dincolo de faptul că sunt subiectul unei cereri care trenează de cel puțin 10 ani: standardizarea evaluării. Primul argument: se constituie într-un instrument aceste testări, puternic instrument de sprijin pentru profesori și elevi, dar sunt lucruri utile și părinților. Doi: obișnuiesc elevii cu administrarea digitală, pentru că toate aceste teste vor fi administrate digital. Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice.
Moderatoare: Iar cei care nu au acces la aceste dispozitive? Acolo ce facem?
Sorin Cîmpeanu: Vor avea toți. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice. Cei mici pot să considere acest test o simplă joacă, dar competențele vor fi analizate foarte serios.
Al treilea motiv: constituie bază pentru planurile de învățare personalizate, individualizate, pentru că vei vedea fiecare elev unde are puncte forte, acele competențe care trebuie consolidate și unde are lipsuri. Patru: se constituie într-un instrument puternic de diagnosticare a pierderilor suferite pe perioada crizei sanitare. Cinci: se constituie într-un instrument de familiarizare a elevilor cu testele PISA. Testele PISA se administrează la vârsta de 15 ani. Testând în acest fel, elevii din clasele I și până la clasa a VII-a sunt deja familiarizați. Șase: avem o testare care, așa cum spunea și profesorul Dragoș Iliescu, precizez, este autorul acestor teste și este șeful Școlii Doctorale de Științe Educației și Psihologie din cadrul Universității din București – sunt o sursă de stres minim, nu stresează elevii. Testele sunt de 30 de minute pentru învățământul primar, dar pot fi rezolvate și într-un timp mai scurt, și de 60 de minute pentru învățământul gimnazial și liceu.
Moderatoare: Asta voiam să vă întreb. Ar putea să fie o presiune în plus atât pentru elevi, cat și pentru profesori aceste teste? Tezele ar putea fi înlocuite?
Sorin Cîmpeanu: Nu au nicio legătură cu tezele. Am spus că renunțăm la obligativitatea tezelor. Aceste teste, foarte important, al șaptelea argument, nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor. Un alt argument, al optulea dacă vreți, este vorba de consolidarea legăturii între mediul preuniversitar și mediul universitar în care se realizează aceste teste. În mediul universitar se formează profesorii.
Al nouălea (argument – nr.red): Avem o relevanță a rezultatelor. Ne plângem de foarte multă vreme că nota opt sau nota nouă din Colegiul „Sf. Sava” nu echivalează sub nicio forma cu aceleași note, opt sau nouă, dintr-o școală din mediul rural, spre exemplu. Evaluarea standardizată are acest avantaj, de a spori relevanța rezultatelor.
A 10-lea argument: este vorba de o testare pilot la nivelul a 329 de școli, cum am spus, este vorba de un număr de circa 100 de mii de elevi și este gratis, este pus la dispoziție pro bono de către profesioniști.
Moderatoare: Nu implică în niciun fel costuri din partea Ministerului Educației?
Sorin Cîmpeanu: Absolut niciun fel de costuri.
Moderatoare: Dar spuneați că testat și acel soft digital al unei firme private. Aș vrea să știu, vă rog, de ce un astfel de soft, de ce firmă privată, de ce nu experți din Ministerul Educației? Nu aveam?
Sorin Cîmpeanu: Pentru că singura platformă educațională din România pentru testare standardizată este platforma făcută de profesorul Dragoș Iliescu, cel pe care l-ați prezentat în știre, care este un profesionist. Dacă aceea este singura din țară la acest moment, e bine să folosim ce avem până când vom avea. Ministerul Educației va trebui să aibă o platformă proprie. Nu există în momentul de față, dar până atunci testele administrate pe această platformă vor genera rezultate care vor fi folosite, pe de o parte, de profesori și de elevi, pe de altă parte, de Ministerul Educației pentru a fundamenta deciziile. Rezultatele acestor teste nu vor rămâne pe platforma unei entități private, ci vor fi stocate pe serverele Ministerului Educației găzduite de către STS (Serviciul de Transmisiuni Speciale).
Moderatoare: Modelul acesta funcționează în momentul de față și în alte țări?
Sorin Cîmpeanu: Modelul acesta funcționează în sisteme avansate de educație. Un element foarte important, al 11-lea, familiarizează profesorii cu rapoartele narative și rapoartele descriptive, cu acele informări utile profesorilor, dar utile și părinților, unde stau, unde se regăsesc copiii cu privire la dobândirea acelor competențe de bază. Dacă vorbim de competențe, aș vrea să fac următoarea diferență esențială. Multă vreme, în sistemul de educație din România s-a mers pe memorare, pe verificare a cunoștințelor, pe conținuturi. Cunoștințele sunt ușor de verificat prin note de la 1 la 10, dar competențele, care presupun în egală măsură cunoștințe care trebuie să fie, dar și abilități și atitudini, nu pot fi apreciate prin note. Competențele sunt cele care folosesc tinerilor pentru parcursul lor educațional și, mai apoi, pentru a se dezvolta în viață. Competențele sunt importante, competențele nu se pot testa la fel de ușor prin note de la 1 la 10, cum se testează cunoștințele, conținuturilor. De aceea, avem nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive, să fie eliberate în urma acestor teste standardizate și puse la dispoziția profesorilor și a părinților.