Cele 11 argumente ale ministrului Educației pentru testarea standardizată / „Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice”, spune Sorin Cîmpeanu

2.107 vizualizări
Foto: Captură Telejurnal
Testele standardizate „obișnuiesc elevii cu administrarea digitală, pentru că toate aceste teste vor fi administrate digital. Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la TVR1. Acesta a vorbit despre cele 11 argumente pentru necesitatea testării standardizate.
  • Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale. 
  • Mai amintim că secretarul de stat Sorin Ion a declarat săptămâna trecută la Radio România Actualități că testarea standardizată pregătită de minister “e total diferită de ce am făcut până acum”.
  • Vezi aici lista cu cele 329 de școli alese de Ministerul Educației pentru pilotarea testării standardizată până la finalul anului școlar 2021-2022, pentru elevii tuturor claselor, cu excepția anilor terminali.

„În 329 de școli vor fi testați aproximativ 100 de mii de elevi, clasele I-VII și IX-XI, adaptat fiecărei clase, adaptat programei analitice, programei fiecărui an de studiu pentru fiecare disciplină: limba română, matematică. La liceu avem și istorie.”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Cîmpeanu a anunțat că elevii de clasele I-VII vor susține testarea în perioada 30 mai-10 iunie, iar cei de clasele IX-XII, între 30 mai și 8 iunie: „În perioada 30 mai-10 iunie, vor fi administrate testele pentru clasele I și până la clasa a VII-a. În perioada 30 mai-8 iunie, vor fi administrate aceste teste la clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Începând cu perioada imediat următoare, este nevoie de susținere a competențelor pentru examenul de bacalaureat. Sunt exceptați elevii claselor terminale, a VIII-a și a XII-a.”

„Testele sunt de 30 de minute pentru învățământul primar, dar pot fi rezolvate și într-un timp mai scurt, și de 60 de minute pentru învățământul gimnazial și liceu”, a menționat acesta.

Ministrul a mai spus că „rezultatele acestor teste nu vor rămâne pe platforma unei entități private, ci vor fi stocate pe serverele Ministerului Educației găzduite de către STS (Serviciul de Transmisiuni Speciale).”

El a menționat că aceste teste nu înlocuiesc tezele și nu se vor finaliza cu note și ierarhizări: „Aceste teste, foarte important, al șaptelea argument, nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor.”

Cîmpeanu a punctat că testele standardizate vor sta la baza planurilor de învățare personalizate și vor identifica pierderile din timpul crizei sanitare: „Constituie bază pentru planurile de învățare personalizate, individualizate, pentru că vei vedea fiecare elev unde are puncte forte, acele competențe care trebuie consolidate și unde are lipsuri. Patru: se constituie într-un instrument puternic de diagnosticare a pierderilor suferite pe perioada crizei sanitare. Cinci: se constituie într-un instrument de familiarizare a elevilor cu testele PISA.”

Redăm dialogul dintre ministrul Educației și moderatoare:

Sorin Cîmpeanu: Sunt 329 de școli în care se va administra această testare standardizată. Sunt 7 școli la nivelul fiecărui județ, respectiv sector din București. Sunt școli care sunt în mediul rural sau în mediul urban în județe, sunt școli care sunt apreciate ca fiind bune, sunt școli care sunt apreciate ca fiind mai puțin bune, sunt școli cu profil pedagogic. Avem un eșantion …

Moderatoare: Ați vrut să fie o selecție obiectivă?

Sorin Cîmpeanu: La nivelul fiecărui județ, respectiv sector din București, 7 școli înseamnă 329 de școli din țară. În perioada 30 mai-10 iunie, vor fi administrate testele pentru clasele I și până la clasa a VII-a. În perioada 30 mai-8 iunie, vor fi administrate aceste teste la clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Începând cu perioada imediat următoare, este nevoie de susținere a competențelor pentru examenul de bacalaureat. Sunt exceptați elevii claselor terminale, a VIII-a și a XII-a. În 329 de școli vor fi testați aproximativ 100 de mii de elevi, clasele I-VII și IX-XI, adaptat fiecărei clase, adaptat programei analitice, programei fiecărui an de studiu pentru fiecare disciplină: limba română, matematică. La liceu avem și istorie. 

Aș vrea să-mi permiteți să vă dau un set de argumente pro testare standardizată. Dincolo de faptul că sunt subiectul unei cereri care trenează de cel puțin 10 ani: standardizarea evaluării. Primul argument: se constituie într-un instrument aceste testări, puternic instrument de sprijin pentru profesori și elevi, dar sunt lucruri utile și părinților. Doi: obișnuiesc elevii cu administrarea digitală, pentru că toate aceste teste vor fi administrate digital. Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice.

Moderatoare: Iar cei care nu au acces la aceste dispozitive? Acolo ce facem?

Sorin Cîmpeanu: Vor avea toți. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice. Cei mici pot să considere acest test o simplă joacă, dar competențele vor fi analizate foarte serios.

Al treilea motiv: constituie bază pentru planurile de învățare personalizate, individualizate, pentru că vei vedea fiecare elev unde are puncte forte, acele competențe care trebuie consolidate și unde are lipsuri. Patru: se constituie într-un instrument puternic de diagnosticare a pierderilor suferite pe perioada crizei sanitare. Cinci: se constituie într-un instrument de familiarizare a elevilor cu testele PISA. Testele PISA se administrează la vârsta de 15 ani. Testând în acest fel, elevii din clasele I și până la clasa a VII-a sunt deja familiarizați. Șase: avem o testare care, așa cum spunea și profesorul Dragoș Iliescu, precizez, este autorul acestor teste și este șeful Școlii Doctorale de Științe Educației și Psihologie din cadrul Universității din București – sunt o sursă de stres minim, nu stresează elevii. Testele sunt de 30 de minute pentru învățământul primar, dar pot fi rezolvate și într-un timp mai scurt, și de 60 de minute pentru învățământul gimnazial și liceu.

Moderatoare: Asta voiam să vă întreb. Ar putea să fie o presiune în plus atât pentru elevi, cat și pentru profesori aceste teste? Tezele ar putea fi înlocuite?

Sorin Cîmpeanu: Nu au nicio legătură cu tezele. Am spus că renunțăm la obligativitatea tezelor. Aceste teste, foarte important, al șaptelea argument, nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor. Un alt argument, al optulea dacă vreți, este vorba de consolidarea legăturii între mediul preuniversitar și mediul universitar în care se realizează aceste teste. În mediul universitar se formează profesorii. 

Al nouălea (argument – nr.red): Avem o relevanță a rezultatelor. Ne plângem de foarte multă vreme că nota opt sau nota nouă din Colegiul „Sf. Sava” nu echivalează sub nicio forma cu aceleași note, opt sau nouă, dintr-o școală din mediul rural, spre exemplu. Evaluarea standardizată are acest avantaj, de a spori relevanța rezultatelor. 

A 10-lea argument: este vorba de o testare pilot la nivelul a 329 de școli, cum am spus, este vorba de un număr de circa 100 de mii de elevi și este gratis, este pus la dispoziție pro bono de către profesioniști.

Moderatoare: Nu implică în niciun fel costuri din partea Ministerului Educației?

Sorin Cîmpeanu: Absolut niciun fel de costuri.

Moderatoare: Dar spuneați că testat și acel soft digital al unei firme private. Aș vrea să știu, vă rog, de ce un astfel de soft, de ce firmă privată, de ce nu experți din Ministerul Educației? Nu aveam?

Sorin Cîmpeanu: Pentru că singura platformă educațională din România pentru testare standardizată este platforma făcută de profesorul Dragoș Iliescu, cel pe care l-ați prezentat în știre, care este un profesionist. Dacă aceea este singura din țară la acest moment, e bine să folosim ce avem până când vom avea. Ministerul Educației va trebui să aibă o platformă proprie. Nu există în momentul de față, dar până atunci testele administrate pe această platformă vor genera rezultate care vor fi folosite, pe de o parte, de profesori și de elevi, pe de altă parte, de Ministerul Educației pentru a fundamenta deciziile. Rezultatele acestor teste nu vor rămâne pe platforma unei entități private, ci vor fi stocate pe serverele Ministerului Educației găzduite de către STS (Serviciul de Transmisiuni Speciale).

Moderatoare: Modelul acesta funcționează în momentul de față și în alte țări?

Sorin Cîmpeanu: Modelul acesta funcționează în sisteme avansate de educație. Un element foarte important, al 11-lea, familiarizează profesorii cu rapoartele narative și rapoartele descriptive, cu acele informări utile profesorilor, dar utile și părinților, unde stau, unde se regăsesc copiii cu privire la dobândirea acelor competențe de bază. Dacă vorbim de competențe, aș vrea să fac următoarea diferență esențială. Multă vreme, în sistemul de educație din România s-a mers pe memorare, pe verificare a cunoștințelor, pe conținuturi. Cunoștințele sunt ușor de verificat prin note de la 1 la 10, dar competențele, care presupun în egală măsură cunoștințe care trebuie să fie, dar și abilități și atitudini, nu pot fi apreciate prin note. Competențele sunt cele care folosesc tinerilor pentru parcursul lor educațional și, mai apoi, pentru a se dezvolta în viață. Competențele sunt importante, competențele nu se pot testa la fel de ușor prin note de la 1 la 10, cum se testează cunoștințele, conținuturilor. De aceea, avem nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive, să fie eliberate în urma acestor teste standardizate și puse la dispoziția profesorilor și a părinților.

Citește și:
Testarea standardizată pregătită de minister “e total diferită de ce am făcut până acum”, profesorii nu vor face efort suplimentar pentru că nu corectează lucrările – secretarul de stat Sorin Ion
Cîmpeanu: Evaluarea standardizată nu va înlocui tezele
BREAKING Cîmpeanu propune public unei companii private să îi testeze pe toți elevii din clasele I-XI, fără cei de-a VIII-a, la limba română, matematică și istorie, cerându-le partenerilor sociali să discute în câteva ore ordinul de ministru care prevede asta. Testarea „pilot” s-ar face prin parteneriat, nu prin licitație publică, în perioada 30 mai-10 iunie

7 comentarii
  1. Cele 11 argumente avansate de ministrul educatiei in favoarea TESTARII STANDARDIZATE a elevilor si a programului-pilot initiat in acest scop ar merita mult mai multa atentie din partea beneficiarilor si o abordare constructiva, fie si pentru simplul fapt ca termenul STANDARD si derivatele sale au – de decenii – semnificatii, orientari si abordari diferite in educatia din Romania fata de educatia din restul lumii. Conceptorii trist celebrei OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei au utilizat termenul STANDARD (pentru ignoranti – “exotic” si pretentios) doar in loc de banalul termen CERINTA/ REFERENTIAL, decretand ca ar exista la noi STANDARDE de autorizare/ acreditare (de fapt minimale) si STANDARDE “de referinta” (de fapt optimale, pentru a elimina pleonasmul). Executantii din ARACIS si ARACIP au stabilit apoi, din birouri (fara consultarea beneficiarilor directi si indirecti ai educatiei) un numar imens (286 in preuniversitar si 95 in superior) de asemenea “standarde”, de fapt cerinte/ conditii, a caror indeplinire ar justifica … finantarea de la buget a scolilor si universitatilor… Si mai grav este faptul ca, cel putin in cazul ARACIP (conform unor recente declaratii publice), pentru evaluarea masurii in care scolile au satisfacut aceste numeroase cerinte, au fost utilizate in birouri – de 17 ani – doar numeroase documente realizate de scoli (si care au generat doar o monstruoasa dar ineficienta birocratie), desi se stie de multe decenii ca, si la noi, intrucat HARTIA SUPORTA ORICE, numai evaluarea/ auditul proceselor educationale la sediul scolilor poate descoperi realitatea faptelor mentionate in costisitoarele documente.
    STANDARDUL ca “document creat prin negocieri si consensus ale partilor interesate, aprobat de un organism recunoscut, in scopul optimizarii unor aplicatii comune, repetitive, etc si obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat” (conform Legii standardizarii) este – de decenii – ignorat si chiar respins in educatia romaneasca de unii decidenti ai acesteia intrucat ar …. limita “creativitatea si inovativitatea” specifice educatiei!!!
    Realizarea testelor standardizate si practicarea testarii standardizate si in Romania reprezinta o bresa oportuna, indrazneata si benefica ce ar trebui sa fie inteleasa la justa sa valoare si importanta… Rezistentele la schimbare – mentionate si in comentariile de aici – sunt de inteles si pot fi minimizate daca proiectul este bine inteles si analizat cat mai obiectiv, din punctele de vedere ale tuturor partilor interesate….
    Al șaptelea argument prezentat de ministru (“testarea nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor.”) desi este normal pentru un proiect-pilot si deosebit de important, se pare ca nu a fost inteles de unii comentatori care au abordat doar niste riscuri pentru unii si altii, fara sa vada beneficiile esentiale, pentru toti.
    Intrucat am cunoscut si practicat – pe alte meridiane decat cele ale Romaniei – inca de acum 2 decenii, testarea standardizata a studentilor, mentionez aici doar cateva asemenea avantaje esentiale: 1. Reducerea pana la anulare a subiectivitatii inerente evaluatorilor persoane fizice, 2. Utilizarea unor referentiale (cerinte, criterii, ponderi) optimizate si comune la nivel national, deci in interes national si nu de grup de interese,3. Precizia si comparabilitatea rezultatelor evaluarilor asistate de calculator, 4. Posibilitatea evaluarii tuturor componentelor produselor educatiei – COMPETENTELE (cunostinte – Ce stim?, abilitati – Ce stim sa facem?, atitudini si comportamente – Cum relationam?) 5. Facilitarea considerabila a obtinerii si interpretarii datelor statistice de ansamblu necesare optimizarii deciziilor la nivel national si sectorial…. In universitatile straine in care am cunoscut si aplicat testarea standardizata a studentilor, aceasta se utiliza si pentru evaluarea obiectiva a … eficacitatii si eficientei unor procese/ produse/ servicii educationale (concepte ignorate de Ministerul educatiei) si a cadrelor didactice implicate… Noi am ramas in Romania la stadiul impus de juristii si contabilii romani, dar si de Curtea de conturi a Romaniei, tot numarand bani, documente/ pagini, suprafete de sali de clasa/ curs, calculatoare, ore de predare, persoane, lucrari publicate, etc… Contrar vechiului asa-zis principiu al materialismului dialectic “Prin acumulari cantitative catre salturi calitative” (de care alte state foste socialiste s-au dezbarat demult) acum se stie clar si indubitabil – in statele dezvoltate mai ales – CANTITATEA nu genereaza CALITATE !!!!…

  2. Cele 11 argumente avansate de ministrul educatiei in favoarea TESTARII STANDARDIZATE a elevilor si a programului-pilot initiat in acest scop ar merita mult mai multa atentie din partea beneficiarilor si o abordare constructiva, fie si pentru simplul fapt ca termenul STANDARD si derivatele sale au – de decenii – semnificatii, orientari si abordari diferite in educatia din Romania fata de educatia din restul lumii. Conceptorii trist celebrei OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei au utilizat termenul STANDARD (pentru ignoranti – “exotic” si pretentios) doar in loc de banalul termen CERINTA/ REFERENTIAL, decretand ca ar exista la noi STANDARDE de autorizare/ acreditare (de fapt minimale) si STANDARDE “de referinta” (de fapt optimale, pentru a elimina pleonasmul). Executantii din ARACIS si ARACIP au stabilit apoi, din birouri (fara consultarea beneficiarilor directi si indirecti ai educatiei) un numar imens (286 in preuniversitar si 95 in superior) de asemenea “standarde”, de fapt cerinte/ conditii, a caror indeplinire ar justifica … finantarea de la buget a scolilor si universitatilor… Si mai grav este faptul ca, cel putin in cazul ARACIP (conform unor recente declaratii publice), pentru evaluarea masurii in care scolile au satisfacut aceste numeroase cerinte, au fost utilizate in birouri – de 17 ani – doar numeroase documente realizate de scoli (si care au generat doar o monstruoasa dar ineficienta birocratie), desi se stie de multe decenii ca, si la noi, intrucat HARTIA SUPORTA ORICE, numai evaluarea/ auditul proceselor educationale la sediul scolilor poate descoperi realitatea faptelor mentionate in costisitoarele documente.
    STANDARDUL ca “document creat prin negocieri si consensus ale partilor interesate, aprobat de un organism recunoscut, in scopul optimizarii unor aplicatii comune, repetitive, etc si obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat” (conform Legii standardizarii) este – de decenii – ignorat si chiar respins in educatia romaneasca de unii decidenti ai acesteia intrucat ar …. limita “creativitatea si inovativitatea” specifice educatiei!!!
    Realizarea testelor standardizate si practicarea testarii standardizate si in Romania reprezinta o bresa oportuna, indrazneata si benefica ce ar trebui sa fie inteleasa la justa sa valoare si importanta… Rezistentele la schimbare – mentionate si in comentariile de aici – sunt de inteles si pot fi minimizate daca proiectul este bine inteles si analizat cat mai obiectiv, din punctele de vedere ale tuturor partilor interesate….
    Al șaptelea argument prezentat de ministru (“testarea nu se finalizează nici cu note, cum se finalizează tezele, de aceea nu înlocuiesc tezele, nici nu fac clasificări, nici nu fac ierarhizări, nici în rândul elevilor, nici în rândul profesorilor, nici în rândul școlilor.”) desi este normal pentru un proiect-pilot si deosebit de important, se pare ca nu a fost inteles de unii comentatori care au abordat doar niste riscuri pentru unii si altii, fara sa vada beneficiile esentiale, pentru toti.
    Intrucat am cunoscut si practicat – pe alte meridiane decat cele ale Romaniei – inca de acum 2 decenii, testarea standardizata a studentilor, mentionez aici doar cateva asemenea avantaje esentiale: 1. Reducerea pana la anulare a subiectivitatii inerente evaluatorilor persoane fizice, 2. Utilizarea unor referentiale (cerinte, criterii, ponderi) optimizate si comune la nivel national, deci in interes national si nu de grup de interese,3. Precizia si comparabilitatea rezultatelor evaluarilor asistate de calculator, 4. Posibilitatea evaluarii tuturor componentelor produsuelui educatiei COMPETENTELE (cunostinte – Ce stim?, abilitati – Ce stim sa facem?, atitudini si comportamente – Cum relationam?) Ce 5. Facilitarea considerabila a obtinerii si interpretarii datelor statistice de ansamblu necesare optimizarii deciziilor la nivel national si sectorial…. In universitatile straine in care am cunoscut si aplicat testarea standardizata a studentilor, aceasta se utiliza si pentru evaluarea obiectiva a … eficacitatii si eficientei unor procese/ produse/ servicii educationale (concepte ignorate de Ministerul educatiei) si a cadrelor didactice implicate… Noi am ramas in Romania la stadiul impus de juristii si contabilii romani, dar si de Curtea de conturi a Romaniei, tot numarand bani, documente/ pagini, suprafete de sali de clasa/ curs, calculatoare, ore de predare, persoane, lucrari publicate, etc… Contrar vechiului asa-zis principiu al materialismului dialectic “Prin acumulari cantitative catre salturi calitative” (de care alte state foste socialiste s-au dezbarat demult) acum se stie clar si indubitabil – in statele dezvoltate mai ales – CANTITATEA nu genereaza CALITATE !!!!…

  3. O alta găselniță la fel de inutila si de stresanta ca si simularile, evaluarile nationale la clasele 2,4,6 etc

  4. Se pare că profesorii in mod oficial sunt considerați doar niste baby-sitteri sau cel mult supraveghetori.
    Dezbaterea lipsește cu desăvârșire. Deciziile se iau peste noapte fără consultare cu părinții sau reprezentanții elevilor.
    Sindicatele pur și simplu nu mai există (singurul lor rol e să se asigure că membrii nu protestează)

    Cârpeanu a reinstaurat comunismul absolut. Totul este supracentralizat, ordinele vin de pe o zi pe alta apoi corul de propagandă ieftină aplaudă și salută corespunzător.

    In orice altă țară democratică acest pseudoministru era invitat la Parchet pt. un dosar penal, în schimb este invitat pe la toate televiziunile să își prezinte inepțiile.

    Faptul ca actuala putere politică îl susține, arată că nu este nimic întâmplător ci premeditat, cu un deznodământ clar- distrugerea totală a educației preuniversitare.
    P.S. Cea universitară in mare parte a dispărut demult.

    1. Nu avea grija, au mai fost si altii si au platit dupa ani si ani cu parnaia. Ii ajunge din urma de obicei. Numai in pandemie cate ilegalitati fata de profesori. In ce domeniu ati mai pomenit ca fisa de evaluare sa cuprinda voluntariat obligatiriu in fisa postului? Sindicatele daca nu se trezesc odata, or sa planga dupa cotizatii. Nu intreaba oamenii, nu fac sondaj, nu-i intreaba ce-i doare, osmenii se plang de incalcati ale legii mincii sau legi salariale. Si burtosul de Hancescu doarme si din cand in cand iese din motaiala pe la TV sau ziare aservite. Pana nu ies relicvele astea din sistem, ne va fi greu sa ne obtinem drepturile, astia-s mana-n mana. Din 60 de profesori in scoala mea, stiti cati mai sunt membri de sindicat? 17. Si tot pleaca. Nu se simt oamenii sprijiniti, aparati. Ne simtim cu totii tradati si nu avem bani de aruncat pe fereastra sindicatelor.

  5. Testele standardizate ținute în condiții diferite și pe dispozitive diferite sunt prilej de frauda in masa. Pentru domnul ministru nu e problema, că doar are de acoperit în continuare frauda academică, primul beneficiar fiind Ponta (vă amintiți, nu?). Între timp a fost descoperit că e un bun aparator al interesului național reșapat, care in educație a primit frumosul nume “Romania Educata”, o vrăjeală pentru cei din afara sistemului!

  6. Testele standardizate pot fi de tip creion hartie. Dar poti sa cheltui bani sa cumperi un laptop performant, nu? Apropo de “Absolut niciun fel de costuri.”

    Testarea pe laptopuri, tablete si telefoane mobile in clasa si nu intr-un centru de testare incurajeaza frauda. In tara plagiatorilor nevinovati probabil nu prea conteaza aspectul asta.

    Sunt aspecte care nu pot fi evaluate cu teste standardizate. O stie Iliescu, probabil o stie si Campeanu. Nu vorbeste nimeni de asta.

    La prima vedere Campeanu nu pare sa fie dispus sa respecte GDPR. Datele trec prin serverele lu’ Iliescu & Co. si, in principiu, poate face ce vrea cu ele. De exemplu le poate vinde.

    Testele lu’ Campeanu si Iliescu eventual pot contribui la un plan de invatare personalizat. Ar fi o mare prostie psiho-pedagogica sa folosesti doar un test de 30 minute pentru asta.

    Rad si curcile de argumentul nr. 5.

    Argumentul 6: Cica nu creaza stres. Stresul este subiectiv, ca la orice evaluare unii vor fi stresati.

    Testele lu’ Iliescu sunt verificate de cineva? Validate? Avizate? Autorizate? Niste cifre in legatura cu aceste teste prezinta cineva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Olimpiade școlare 2022. Regulamentele actualizate pentru olimpiadele naționale, precum cele de Limba și literatura Română, Informatică, Coregrafie și Pregătire Sportivă Teoretică au fost publicate de Ministerul Educației – DOCUMENTE

Au fost publicate regulamentele specifice pentru olimpiadele școlare naționale din anul școlar 2021-2022, de către Ministerul Educației, pe edu.ro. Acestea cuprind informații despre probele de concurs, participarea elevilor, calificarea acestora,…
Vezi articolul

Studenți români de la Harvard sau MIT, foști olimpici, provoacă elevii la o olimpiadă de științe online, gratuit, pe o platformă construită chiar de ei / Înscrierile pentru prima ediție, până pe 28 februarie

Peste 100 de studenți, masteranzi, foști olimpici români, actuali studenți la universități de prestigiu din țară sau din lume, cum ar fi Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din…
Vezi articolul

Mărturiile părinților care și-au retras copiii de la clasa învățătoarei din Târgu Mureș care-i umilea și agresa fizic și verbal: Îi trata așa pe cei din familii cu probleme sau care nu se descurcau la fel de bine la învățătură / Fata mea venea mereu mai nervoasă de la școală și începuse să strige la surorile ei

Mai mulți părinți ne-au trimis mesaje pe adresa redacție@edupedu.ro despre abuzurile suferite de copiii lor în clasa învățătoarei Mariana Alexa de la Școala Gimnazială „Romulus Guga” din Târgu Mureș, după…
Vezi articolul