Un protocol pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov, proiect de sănătate publică și de infrastructură verde critică pentru București și zona metropolitană, a fost semnat săptămâna aceasta, ceea ce permite intrarea lui în faza operațională, potrivit unui comunicat de presă. Proiectul urmărește integrarea mai multor zone într-un „ansamblu” accesibil publicului larg, „destinat recreerii, sportului și educației”.
Protocolul pentru elaborarea unui plan operațional de implementare a fost semnat de Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde, condusă de alpinistul Alex Găvan. Documentul urmează să fie discutat în Consiliul General al Municipiului București și apoi semnat de administratorul public al Capitalei, potrivit unui anunț făcut pe 21 octombrie, în cadrul Climate Change Summit desfășurat la Palatul Parlamentului. Proiectul beneficiază de sprijinul președintelui Nicușor Dan, fost primar al Bucureștiului, arată comunicatul de presă.
Despre Centura Verde București-Ilfov:
- Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect de sănătate publică și de infrastructură verde critică, menit să îmbunătățească calitătea vieții pentru locuitorii Bucureștiului și zonei metropolitane, care însumează peste 13% din populația țării.
- Proiectul va contribui la atingerea neutralității climatice, reducerea emisiilor, diminuarea poluării, atenuarea efectelor fenomenelor meteo extreme și a insulei de căldură urbane, cât și la creșterea suprafețelor împădurite și conservarea biodiversității. Totodată, promovează urbanismul sustenabil și vizează generarea de oportunități pentru creștere economică, dezvoltarea turismului și mobilitate alternativă. Întregul concept va integra și conecta zonele verzi, albastre și galbene într-un ansamblu coerent și accesibil publicului larg, destinat recreerii, sportului și educației.
- În urma prevederilor introduse de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde în noul Cod Silvic, Centurile Verzi au fost legiferate la nivel național, iar pădurilor din jurul Bucureștiului li s-a redat rolul social și de protecție. Astfel, toate cele aproximativ 26000 de hectare de pădure din Ilfov au fost ocrotite, singurele intervenții permise fiind cele în scop de îngrijire a pădurii sau de reconstrucție ecologică. Aceste păduri reprezintă fundamentul de la care se va dezvolta viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
În comunicat este citat, între alții, Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde, potrivit căruia:
- „Cunosc, pe propria piele, nevoia disperată după oxigen, sentimentul de sufocare, dar și cele de trebuință pentru a reuși. Dar noi, cu toții, nu trăim în cer, la 8.000 de metri, ci aici, pe pământ, unde oxigenul înseamnă viață. Centura Verde reprezintă masca de oxigen a Capitalei și a zonei metropolitane. Prin semnarea acestui protocol, trecem de la viziune și consens politic și administrativ la concretul acțiunii executive. Urmează o călătorie strașnică și plină de sens. Să o îmbrățișăm cu bucurie și încredere.”
Platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” se prezintă, în comunicat, drept un proiect de sănătate publică și de infrastructură verde critică desfășurat în jurul orașelor din România, cu impact sistemic în viețile a peste 10 milioane de oameni, mai mult de jumătate din populație.
Ea arată că „în urma unui demers de doi ani și jumătate, obținând pe parcurs sprijin și consens din întreg spectrul politic, Platforma a redactat, depus și promovat în Parlament un proiect de lege care, începând cu ianuarie 2025, a fost integrat în noul Cod Silvic, legiferând, pentru prima dată în Uniunea Europeană, Centurile Verzi la nivel național. Datorită acțiunilor întreprinse în ultimele luni de Platformă, Centurile Verzi au fost asumate în Programul de Guvernare al actualei coaliții.”