O unitate de învățământ din București aplică o formă de cenzură părinților, prin contractul educațional folosit anul acesta: potrivit părintelui unui elev din cadrul Școlii Nicolae Titulescu din Sectorul 1, în cadrul obligațiilor ce revin părinților sau reprezentanților legali, în contract e menționat, între altele, că aceștia își asumă “să nu denigreze instituția de învățământ în media sau în comunitate” și că orice conflict “sau nemulțumire se rezolvă în interiorul școlii”. Situația a fost confirmată de către directoarea școlii.
- Prevederile reclamate, sub acoperirea anonimatului, de părintele citat, reprezintă o modificare la modelul de contract educațional inclus în noul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ. Regulamentul introdus anul acesta nu mai menționează explicit, ca în precedentul ROFUIP, din 2020, că documentul poate fi modificat și “particularizat” la nivelul școlilor. Pe de altă parte, astfel de modificări în sens de “particularizare” sunt permise de Legea educației naționale.
De notat că noul ROFUIP menționează proceduri prin care “situațiile conflictuale” trebuie discutate de părinte întâi în școală, dar numai în cazul în care este implicat propriul copil. Regulamentul nu specifică, în acest sens, alte obligații ale părinților, cum ar fi în cazul constatării unor nereguli în care nu este implicat în mod necesar propriul copil sau care nu implică în mod necesar situații conflictuale între elev și un reprezentant al școlii.
Contactată de Edupedu.ro, directoarea Școlii Gimnaziale Nicolae Titulescu, Iudita Popteanu, a admis existența acestor prevederi în contractul educațional. Întrebată în legătură cu temeiul schimbărilor, ea a spus că “am discutat în Consiliul de Administrație și ne-am gândit că este bine”.
Părintele care a semnalat redacției Edupedu.ro situația de la școala Titulescu a comentat:
- “‘Denigrarea în media’ pare o reminiscență din perioadele autoritare. Orice contact cu presa care nu e pe placul conducerii poate fi etichetat ca denigrare. De multe ori, singura cale de îndreptare rapidă a unor anomalii care apar în școlile de la noi este, din nefericire, mediatizarea acelor cazuri.”
Ce prevede contractul educațional de la Școala Titulescu și ce spune ROFUIP despre obligațiile părinților
Pe lângă prevederile din modelul de contract stabilit prin ROFUIP în varianta adoptată în vară, Școala Nicolae Titulescu din Sector 1 București a inclus, în contractul educațional, adăugiri. Mai precis, apar trei elemente noi în lista de obligații ale părinților:
- “h) să nu denigreze instituția de învățământ în media sau comunitate. Orice conflict sau nemulțumire se rezolvă în interiorul școlii cu conducerea și personalul angajat.
- i) să promoveze imaginea școlii în comunitate;
- j) să sprijine școala în toate activitățile educative cu elevii;”
Întrebată de Edupedu.ro care este temeiul legal al acestor schimbări, directoarea Iudita Popteanu nu a menționat prevederi legale sau procedurale, făcând trimitere doar la o decizie a consiliului de administrație:
- “Eu am discutat prin Consiliul de Administrație și am ajuns la această hotărâre ca, dacă tot vin la școala noastră, să vorbească frumos despre noi. Dacă sunt nemulțumiți, să ne spună nouă.”
- “Singura chestie pe care o pot spune este că am discutat în Consiliul de Administrație și ne-am gândit că este bine. Mai mult nu am… Am zis că așa ar fi bine pentru școală, ca o particularizare zicem noi nu foarte mare pentru școală.”
Ea nu a putut preciza dacă astfel de prevederi existau și până acum, spunând că este director din ianuarie a.c..
Unde este problema?
Semnalarea eventualelor probleme din școală public, în media, nu este singurul lucru blocat de aceste prevederi, comentează părintele care a semnalat cazul. Exemplul oferit de acesta face trimitere la probleme ce ar trebui să ajungă în atenția inspectoratului, el ridicând întrebarea dacă astfel nu e încălcată legea educației:
- “Poate mă înșel, dar cred că se încalcă dreptul părintelui de a sesiza instanțe superioare conducerii școlii, atunci când se precizează în clar că nemulțumirile sunt rezolvate intern. Legea Educatiei spune: “Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este sancţionată de inspectoratul şcolar…” (Art. 86,2). Cum să sancționeze inspectoratul, dacă nu este sesizat de nimeni?”
Același părinte pune și întrebarea: “Poate fi obligația mea ca părinte să promovez imaginea școlii?”.
Obligațiile și drepturile părinților, ca parteneri educaționali, sunt enumerate în ROFUIP. În ordinul din iulie prin care a fost aprobat noul regulament, nu există astfel de obligații.
Mai precis, ROFUIP prezintă menționează necesitatea “rezolvării situațiilor conflictuale” prin discuții în interiorul școlii și, dacă nu apare o soluție, posibilitatea ca părintele să se adreseze inspectoratului școlar. Aceste discuții sunt limitate însă la “situații conflictuale” în care este implicat propriul copil al părintelui – nu și la alte nemulțumiri, derapaje sau alte probleme ce ar putea apărea în cadrul școlii, fără “implicarea” acelui copil. Potrivit Art. 161 din ROFUIP:
- “Art. 161: (1) Rezolvarea situațiilor conflictuale sesizate de părintele/reprezentantul legal al copilului/elevului în care este implicat propriul copil se face prin discuții amiabile cu salariatul unității de învățământ implicat, educatorul-puericultor/ educatoarea/învățătorul/ institutorul/ profesorul pentru învățământul preșcolar/ primar/ profesorul diriginte. Părintele/Reprezentantul legal al copilului/elevului are dreptul de a solicita ca la discuții să participe și reprezentantul părinților. În situația în care discuțiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele/ reprezentantul legal are dreptul de a se adresa conducerii unității de învățământ, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării problemei.
- (2) În cazul în care părintele/reprezentantul legal consideră că starea conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unității de învățământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului școlar pentru a media și rezolva starea conflictuală.”
În ceea ce privește îndatoririle părinților prevăzute în ROFUIP, acestea se referă la asigurarea frecvenței școlare, prezentarea documentelor medicale, contactul cu profesorul pentru a afla evoluția elevului, răspunderea pentru distrugerile cauzate de elev, însoțirea elevului, susținerea elevului în activitatea de învățare, respectarea prevederilor din ROFUIP. Acestea sunt, de altfel, și obligațiile prevăzute în modelul de contract educațional.
Ce spune Legea despre contractul educațional și prevederile acestuia
Articolul 86 din Legea Educației Naționale prevede încheierea unui contract educațional între școală și părinte, ce poate fi “particularizat” la nivelul școlii:
- “(1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.”
Această posibilitate de “particularizare” era prevăzută în modelul de contract inclus în anteriorul ROFUIP (cel din 2020), care nota, la final: “*) Contractul educațional-tip urmează a fi particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.”
Această mențiune privind “particularizarea” nu mai apare în noul model de contract, introdus anul acesta (vezi modelul complet) și care listează obligațiile părinților printr-o numerotare de la a) la g).
Contractul particularizat de Școala Nicolae Titulescu introduce noile prevederi la literele h)-j).
Libertatea de exprimare este garantată de Constituția României, care, la articolul 30, prevede:
- “(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
- (2) Cenzura de orice fel este interzisă.”
Limitele acestei libertăți sunt precizate la același articol și vizează demnitatea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine:
- “(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
- (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”