Standardele ocupaționale din registrul calificărilor trebuie să fie aduse la zi, având în vedere meseriile noi care apar în ritm alert și pentru care angajatorii au nevoie de personal calificat, iar oferta educațională trebuie adaptată la acestea, a explicat miercuri ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei conferințe organizate de PwC România.
„Nu există standarde ocupaționale pentru specialist în securitate cibernetică, nu există pentru designer suprafețe tactile, nu există specialist în protecția identității virtuale. Există, însă, ocupația de aburitor, există developator peliculă film sau tipograf clasic”, a exemplificat Cîmpeanu absurdul situației.
Întrebat cum vede sistemul tradițional de învățământ din România, unde se află acesta acum și unde trebuie să ajungă astfel încât să livreze competențele cerute pe piața muncii, Sorin Cîmpeanu a răspuns:
„Cu siguranță, având în vedere explozia surselor de informare, profesorul ar trebui să devină din ce în ce mai mult un facilitator al învățării, pentru că tinerii ar trebui să fie îndrumați în școală către sursele de informare pe care oricum le accesează, măcar să fie direcționați într-o modalitate bine structurată, care să vizeze în final achiziționarea acelor competențe.
Acele competențe care trebuie să genereze calificări în spatele cărora trebuie să stea niște standarde ocupaționale. Unitățile de învățământ trebuie să aibă oferta de formare adecvată, mai apoi această formare se finalizează cu niște calificări care stau tot în dreptul Ministerului Educației prin Agenția Națională pentru Calificări, iar mai apoi, aceste calificări trebuie să aibă în spate standarde ocupaționale gestionate de către Ministerul Muncii.
Nu există standarde ocupaționale pentru specialist în securitate cibernetică, nu există pentru designer suprafețe tactile, nu există specialist în protecția identității virtuale. Există, însă, ocupația de aburitor, există developator peliculă film sau tipograf clasic.
Implicarea angajatorilor eu o văd în toate aceste trei etape: și la ofertă și la calificare și la standarde ocupaționale, iar resursa umană din sistemul de Educație trebuie să fie într-adevăr formată. Suntem deficitari la programele de formare a adulților.”
Ministrul Educației a vorbit și despre bugetul Educației și cum va arăta meseria de profesor peste 10 ani:
„Anul acesta, conform bugetului, suntem aproape la 3,9% din PIB, dar e raportare la un PIB estimat. Mie mi s-ar părea mult mai corect să ne raportăm la buget și să avem, spre exemplu, dacă bugetul național să fie o treime din PIB, sigur că acei 6% ar însemna 18% din buget, ar fi mult mai relevant, adică să spui că din întreg bugetul statului, aloci o cincime aproape pentru educație, mi se pare mult mai relevant pentru că sunt alte state din Europa care au bugetul nu o treime, ci aproape o jumătate din PIB. Având aceste resurse, ele trebuie să fie utilizate în egală măsură pentru dezvoltarea infrastructurii și dezvoltarea resursei umane, una fără cealaltă nu pot exista.
Ce va sta în spatele denumirii de profesor peste 10 ani sunt convins că va fi total diferit de ce este acum, mult mai aproape de tehnologie, de digitalizare. Tocmai de asta trebuie pregătită resursa umană pentru astfel de schimbări”, a spus Cîmpeanu.
Foto: © One Photo | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.