Piața muncii cere absolvenți care știu să rezolve probleme și să ia decizii și au gândire critică, nu au doar “o grămadă de cunoștințe” – șefii Google România, BCR și Fan Courier despre adaptarea educației la nevoile pieței

4.540 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
“Obiectivul principal al formării (în școală – n. red.) sigur e integrarea în societate, dar și integrarea în forța de muncă. Pentru a se integra facil în zona de muncă, absolvenților le este necesară o serie de abilități în zona de rezolvare de probleme, de lucru în echipă și parte cognitivă complexă”, apreciază Ela Moraru, Country Manager Google, vorbind despre necesitatea ca educația să se adapteze la nevoile actuale de pe piața muncii. Ela Moraru și alți doi CEO de mari companii – Sergiu Manea de la BCR și Adrian Mihai de la Fan Courier, au vorbit miercuri dimineață, într-o conferință organizată de PwC România, despre abilitățile esențiale care sunt așteptate de companii de la absolvenții unui sistem educațional “în criză”, care nu e deschis încă la nevoile pieței, cu atât mai mult cu cât crește presiunea tehnologică.

La dezbaterea “Viitorul educației și al muncii în era 4.0. Ce ne rezervă viitorul?”, Ela Moraru a arătat că schimbările prin care trece piața muncii trebuie văzute ca oportunități, nu doar ca riscuri, tehnologia putând fi folosită în formarea continuă, deoarece ea nu înlocuiește pur și simplu forță de muncă. Ce abilități pretinde piața de la absolvenți, în opinia ei? 

Ela Moraru, Country Manager Google:
  • “Mi se pare important să ne uităm la oportunitățile care vin cu schimbările acestea. Sigur că putem să ne uităm la riscul pe care îl aduce schimbarea, dar mai degrabă aș spune că, odată cu această potențială automatizare, [sunt afectate] joburile de risc, care presupun manipulare cu obiecte grele, în condiții dificile, joburi care sunt plătite prost. [Schimbările] permit în felul acesta oamenilor să aibă joburi mai bine plătite, cu competențe și abilități care să se ducă în zona de rezolvare de probleme, de creativitate, de procese cognitive mai complexe.
  • Și pentru asta e foarte important să țină aproape cei din mediul privat și cei din mediul educațional, pentru că obiectivul principal al formării sigur e integrarea în societate, dar și integrarea în forța de muncă. Pentru a se integra facil în zona de muncă, absolvenților le este necesară o serie de abilități în zona de rezolvare de probleme, de lucru în echipă și parte cognitivă complexă. Pentru asta, mi se pare important ca tehnologia să facă parte din formarea continuă a tuturor celor care lucrează și nu numai, pentru că tehnologia permite lucrul colaborativ, formare hibridă, permite foarte multe lucruri care de fapt sunt baza abilităților pentru a te adapta și a fi agil în orice fel de context.”

La rândul său, Sergiu Manea, CEO BCR, a descris ce înțelege el prin deschiderea educației către societate: “Ce ar fi dacă am da răspundere comunitară pentru crearea unui curriculum care să aibă relevanță, acesta fiind diferit, după părerea mea, la Iași față de Timișoara sau la Constanța față de Călărași?” Și el apreciază că, atunci când termină școala și intră în câmpul muncii, elevii au nevoie de abilități practice și de o înțelegere mult mai clară a situațiilor din viața reală, dar și de o gândire antreprenorială – nu în sensul de “a fi patroni”, ci de a prețui etica muncii. 

Sergiu Manea, CEO BCR:
  • Vorbim foarte mult despre deschidere, despre infrastructuri deschise, open banking, open societies ca mindset. Ce-ar fi dacă împreună am desena un concept care s-ar chema open education, să deschidem educația către societate și societatea către educație? Ce ar fi dacă am da răspundere comunitară pentru crearea unui curriculum care să aibă relevanță, acesta fiind diferit, după părerea mea, la Iași față de Timișoara sau la Constanța față de Călărași? 
  • Ce ar fi dacă atunci când vorbim despre critical thinking, creativitate, new skills, ne-am gândi pentru moment că ar trebui să vorbim despre educație antreprenorială, care ne învață foarte mult despre etica muncii. Nu ne învață să fim patroni, ci să prețuim etica muncii. Ne face să vrem să cunoaștem. Avem probleme de orientare și de modele. Eu cred că rolul educației este să creeze modele adevărate, care să-ți dea o viață sustenabilă, prosperă.
  • Ce-ar fi dacă am deschide companiile noastre nu numai pentru internship la 18 ani sau pentru studenți, ci am deschide pentru copii, care să poată vedea cum arată un cabinet veterinar sau cum arată Fan Curier (referire la alt participant la dezbatere – n. red.). În felul acesta copiii vor putea relaționa cu modul în care se creează o viață prosperă. Și mai e o tendință: când vorbim de educație ne imaginăm în primul rând o clădire. Într-o sharing economy, într-o network economy, într-o platform economy, de fapt rolul policy maker-ului și al sistemului de educație e să creeze niște standarde de calitate și de conținut, iar apoi să poți achiziționa aceste credite învățând, ducând proiecte, iar creditele respective să poată să vină în corelație cu nevoia de pe piața de muncă. Un copil, un tânăr educat și trecut deja prin acel ciclu, să-și poată crea propria universitate în funcție de nevoile din piața forței de muncă. Și companiile să aibă un cuvânt de spus.
  • Și aceasta e o mega tendință. Cum putem să lucrăm cu învățământul formal pentru a crea curricula. Despre open education e vorba. Educația e parte din societate, e soluția pentru sustenabilitatea societății.

“Elevii cred că ar trebui ca, atunci când termină școala, să nu termine neapărat cu o grămadă de cunoștințe (…) trebuie să își dezvolte capacitatea de a lua decizii, de a rezolva probleme, să aibă o anumită expertiză tehnică și abilități personale”, a apreciat la rândul său Adrian Mihai, CEO Fan Courier. Iar pentru asta, spune el, și profesorii au nevoie de o schimbare a mentalității.

Adrian Mihai, CEO Fan Courier:
  • În acest moment suntem într-o criză majoră și o criză majoră a educației. Am trecut brusc de la educația pe care o știam, cu mulți profesori care de 20-30 de ani predau într-un anumit mod la educația online, fără să avem niciun fel de pregătire. Ne-am trezit că nu avem device-uri, mai ales în zona rurală nu avem internet, dar vrem ca acei copii să învețe online. Știu că în ultimul timp s-au făcut multe eforturi (…) dar cred că mai avem multe de făcut pentru a putea să facem această educație online. În afară de partea de device-uri, de Internet, avem nevoie și de profesori pregătiți. (…)
  • E greu să faci educație, darămite să schimbi educația și să o aduci mai aproape de piața muncii. Cred că pandemia se va termina, se va reveni la învățământul obișnuit, poate va rămâne o parte online (…) dar cred că primul pas, cel mai important, e să rezolvăm această criză în care suntem. Și cred că putem să o rezolvăm – și statul, și firmele private.
  • Dacă reușim să rezolvăm, va trebui să încercăm un învățământ care să pună elevul în centrul atenției. Elevii cred că ar trebui ca, atunci când termină școala, să nu termine neapărat cu o grămadă de cunoștințe (…) trebuie să își dezvolte capacitatea de a lua decizii, de a rezolva probleme, să aibă o anumită expertiză tehnică și abilități personale. Cred că școala are rolul de a-l ajuta pe fiecare elev să descopere la ce este el bun, ce știe să facă, în ce domeniu să se ducă. (…)
  • Ca să aducem școala aproape de piața muncii mai avem de lucru la schimbarea mentalității profesorilor. Aici cred că e o parte foarte greu de făcut. Știu că sunt câteva proiecte de încercare de schimbare, (…)  Ce am observat: profesorii care au trecut prin acest curs de mentalitate deschisă au devenit profesori foarte iubiți în școală, care lucrau diferit cu copiii și copiii îi simțeau aproape. Cred că acesta e lucrul pe care trebuie să îl facem în primul rând pentru a putea să schimbăm ceva în învățământul românesc. Apoi mai sunt multe lucruri de făcut. La universități, să aibă și o parte practică. Implicarea antreprenorilor în profesorat, în a ține un curs la o facultate, studenții să aibă ocazia să pună întrebări, să vadă cum sunt situațiile exact, cum trebuie rezolvate. 
Dezbaterea găzduită de PwC România, cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu:
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Da fiecare etapă din viața este o cărămida pentru zidul pe care l va construi fiecare dupa posibilitatile si sansa fiecaruia.Insa trebuie sa recunostem ca sistemul de invatamant de la noi profesorii sunt zeii ,iar elevii sclavii.La ,,scolile de top” ,denumire data pe baza rezultatelor ,dar in realitate pe potentialul financiar al parintilor,daca ai curajul de a iti spune o opinie diferita in calitate de elev ,in 90% din cazuri esti consemnat ,,,ti ai dat foc la valiza”, ceilalti elevi au abonament la note mari pe viata ca nu deranjeaza,iar in cazul putinilor elevi care au alte opinii abonamentul la note mari dispare,adio bursa de merit.Asta este sistemul de la noi ,nu doar in invatamant obedienta este calitatea numarul unu al subalternilor.

  2. Pana sa ajungă cai de curse în viata de toate zilele, dați voie copiilor, adolescenților sa își urmeze cursul firesc al dezvoltării psihice și emoționale. Jocul, visarea, lectura, prima dragoste, bucuria cu sau fără motiv etc sunt faze și experiente care vor forma personalitatea viitorului adult.
    Cat despre scoala… Se pornește de la gândirea concreta, se tinde apoi către forma superioara a gândirii, și anume cea abstracta, apoi capacitatea de analiza dar și de sinteza, gândirea algoritmica, abia după aceea, cei mai inteligenți și creativi, sa fie capabili de modelare, adica de a aplica în practica teoria învățată.
    Dați voie copilului sa fie copil, adolescentului sa fie adolescent și veți obține din măcar o parte a acestora, tineri asa cum credeți în mod eronat ca ar putea fi toți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like