Competențele propuse în Strategia de educație financiară: Copiii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare

1.282 de vizualizări
bani, monede
Foto: Pexels.com
Copiii din clasele a I-a și a II-a ar urma să deprindă capacitatea de a achiziționa singuri anumite lucruri. Cei cu 1-2 ani mai mari ar urma să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, ce înseamnă “resurse limitate” și că e nevoie să știi câți bani ai în buzunar. Elevii de gimnaziu ar trebui să își poată administra singuri o serie de cheltuieli și venituri, să înțeleagă ce e un cont, împrumut sau depozit, dar și să “consulte știri” pentru a deveni implicați și interesați de evenimentele sociale. Iar cei de liceu – să planifice pe termen lung, să înțeleagă riscurile și beneficiile diferitelor produse financiare de pe piață sau diferențele între investiție și speculare. Toate acestea se numără printre competențele financiare propuse pentru diversele categorii de elevi în cadrul proiectului de Strategie națională de educație financiară, pusă în dezbatere, joi seară, de Ministerul Educației.

Competențele sunt clasificate în funcție de obiectivele de educație financiară ale elevilor, propuse în document, după cum urmează:

  • Obiectivul 1: Administrarea banilor și adoptarea unor decizii financiare informate
  • Obiectivul 2: Înțelegerea mecanismelor economiei și finanțelor
  • Obiectivul 3: Înțelegerea drepturilor consumatorilor și a instrumentelor disponibile pentru a evita situațiile de criză financiară

În cazul înțelegerii conceptelor economice, strategia propune, pentru primele clase ale învățământului primar, competențe de înțelegere a rolului pe care îl au banii. Pentru ultimele două clase de școală primară, competențele urmărite sunt de înțelegere a economisirii și a prețurilor/valorii bunurilor. 

  • La nivelul gimnaziului, elevii ar urma să înțeleagă funcțiile de bază ale instituțiilor financiare, să înțeleagă ce înseamnă deprecierea sau aprecierea monedelor, să înțeleagă și tipurile de impozite, să devină interesați de evenimentele sociale.
  • La liceu, un elev ar urma să înțeleagă lucruri substanțial mai complexe, precum motivele variații ratelor de dobândă, semnificația banilor electronici, liberalizarea financiară.

În privința drepturilor și instrumentelor aflate la dispoziția consumatorilor, strategia de educație financiară este concentrează cele mai multe competențe la nivelul gimnaziului și liceului:

  • Elevii de școală primară ar urma să înțeleagă aptul că nu pot avea tot ce-și doresc, ză știe când să ceară ajutor, să folosească bunurile cu atenție.
  • Elevii de gimnaziu ar urma să învețe drepturile și obligațiile consumatorilor, să înțeleagă modul cum alegerea unui bun sau altul poate avea implicații sociale sau de mediu, să înțeleagă riscurile asociate utilizării internetului și cum să evite fraudele.
  • Competențele vizate pentru elevii de liceu, la acest capitol, includ înțelegerea unor lucruri complexe precum semnificația legală a contractelor, legislația privind protecția consumatorilor sau protecția datelor cu caracter personal, problema supraîndatorării. 
Competențele urmărite pentru elevii de școală primară, gimnaziu și liceu în proiectul Strategiei naționale de educație financiară:

Obiectivul 1: Administrarea banilor și adoptarea unor decizii financiare informate

Clasele I și II

  • Înțelegerea conceptului de bani și denominare;
  • Capacitatea de a alege corect bancnotele /monedele și realizarea unor calcule simple în privința restului de primit;
  • Capacitatea de a achiziționa pe cont propriu anumite lucruri respectând o suma de bani și, în același timp, dezvoltând atitudinea de a economisi din banii de buzunar. Clasele III și IV
  • Înțelegerea diferenței dintre nevoi și dorințe;
  • Conștientizarea noțiunii de „resurse limitate” astfel încât banii de buzunar să fie cheltuiți adecvat;
  • Dezvoltarea obișnuinței pentru planificare și a răbdării necesare pentru economisire;
  • Înțelegerea nevoii de a păstra o evidență a banilor de buzunar cheltuiți.

Gimnaziu

  • Achiziția de bunuri și servicii cu respectarea unui buget luând in considerare necesitățile prioritare;
  • Luarea unor decizii informate;
  • Înțelegerea conceptului de venituri și cheltuieli în familie;
  • Dezvoltarea capacitații de administrare pe cont propriu a unor cheltuieli și venituri;
  • Planificarea cheltuielilor în funcție de necesitățile viitoare;
  • Înțelegerea unor concepte financiare de bază (cont bancar, împrumut, depozit, acțiuni și obligațiuni, riscuri, rentabilitate etc.) și a modului în care să realizeze calcule simple (de ex.: rata dobânzii).

Liceu

  • Recunoașterea necesitații planificării pe termen lung și capacitatea de a realiza un plan pentru viată;
  • Înțelegerea efectelor deciziilor luate și consolidarea principiului de auto responsabilitate;
  • Înțelegerea riscurilor și beneficiilor diferitelor produse financiare disponibile pe piața bancară, de capital și a asigurărilor;
  • Înțelegerea diferenței dintre investiție /speculare și relația dintre riscuri și rentabilitate;
  • Înțelegerea rolului pensiilor și al sistemului asigurărilor sociale;
  • Înțelegerea conceptelor macroeconomice cu accent pe ciclul economic și riscurile unei crize financiare.

Obiectivul 2: Înțelegerea mecanismelor economiei și finanțelor

Clasele I și II

  • Înțelegerea rolului banilor pentru obținerea bunurilor și serviciilor dorite;

Clasele III și IV

  • Înțelegerea conceptului de economisire și folosire a banilor economisiți pentru necesitați viitoare;
  • Înțelegerea conceptelor de bază cu privire la valoarea bunurilor și prețuri, circularea banilor, rolul societăților.

Gimnaziu

  • Înțelegerea rolului fundamental al banilor și a funcțiilor de bază ale instituțiilor financiare în economie, inclusiv a Băncii Centrale;
  • Înțelegerea aspectelor de bază cu privire la modificarea prețurilor și circulația bunurilor și banilor la nivel intern, între furnizori și utilizatori, și la nivel extern, între țări;
  • Înțelegerea noțiunilor de depreciere /apreciere a monedelor;
  • Înțelegerea modului în care societățile atrag fonduri și funcțiile acestora în cadrul economiei;
  • Înțelegerea aspectelor și indicatorilor economici și a motivelor care conduc la apariția fluctuațiilor;
  • Înțelegerea rolului și efectului măsurilor impuse de guverne în cadrul economiei;
  • Înțelegerea tipurilor de impozite și efectul acestora;
  • Dezvoltarea unui comportament implicat, interesat de problemele și evenimentele sociale și promovarea consultării știrilor.

Liceu

  • Consolidarea înțelegerii cu privire la conceptele financiare (rolul banilor, al instituțiilor financiare și al Băncii Centrale, circulația bunurilor și a banilor, rolul societăților, fluctuațiile economice și intervențiile guvernamentale);
  • Înțelegerea ratelor de dobânda și a motivelor care stau la baza variației acestora;
  • Înțelegerea semnificației banilor electronici;
  • Înțelegerea semnificației și efectului liberalizării financiare;
  • Înțelegerea conceptului de globalizare a economiei;
  • Dezvoltarea abilitații de a obține informații si de a crea o imagine de ansamblu asupra mediului economic si social;
  • Dezvoltarea capacitații de a analiza problemele în mod rațional și de a alege soluții în mod subiectiv.

Obiectivul 3: Înțelegerea drepturilor consumatorilor și a instrumentelor disponibile pentru a evita situațiile de criză financiară

Clasele I și II

  • Întreținerea produselor defecte și înțelegerea importanței de a folosi bunurile cu atenție;
  • Înțelegerea faptului ca nu putem avea tot ce ne dorim. Clasele III și IV
  • Înțelegerea importanței siguranței și a protecției mediului;
  • Învățarea modului de gestionare a situațiilor dificile și de a solicita ajutor la nevoie.

Gimnaziu

  • Cunoașterea drepturilor și obligațiilor consumatorilor și a rolului asociațiilor de protecție a consumatorilor.
  • Analiza aspectelor de ordin social și de mediu în momentul alegerii anumitor bunuri;
  • Înțelegerea riscurilor asociate utilizării internetului și aflarea modului în care acestea pot fi evitate și a modului în care pot fi evitate fraudele;
  • Conștientizarea existentei centrelor de consultanță pentru furnizarea de asistență persoanelor cu dificultăți financiare;
  • Învățarea din experiențele de succes ale persoanelor care trăiesc cu putini bani.

Liceu

  • Înțelegerea semnificației legale a contractelor și a principiului de auto responsabilitate;
  • Înțelegerea legislației privind protecția consumatorului și a reglementărilor privind datele cu caracter personal;
  • Aflarea situațiilor dificile în care se află persoanele cu probleme de supra îndatorare;
  • Recunoașterea importanței ratelor de dobândă;
  • Analiza propriei atitudini cu privire la bani și stabilirea priorităților.

Proiectul de Strategie Națională de Educație Financiară – documentul integral

Citește și:
Formarea a cel puțin 20.000 de profesori, oferirea de premii pentru cadrele didactice care dezvoltă nivelul de educație financiară a elevilor, introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național, prevăzute în Strategia de Educație Financiară pusă în dezbatere publică
Strategia pentru educație financiară va fi lansată în dezbatere publică azi, anunță ministrul Educației
Andreas Schleicher, OCDE: Lumea financiară este cât se poate de reală pentru copiii de 15 ani / Părinții sunt o sursă foarte importantă de cunoștințe financiare, iar când părinții nu pot să-și îndeplinească rolul, școala trebuie să-și facă treaba

1 comment
  1. Ideea educativă e a insufla elevilor convingerea că așa s-au făcut marile averi din RO și că actuala e cea mai fericită epocă, îndeosebi România Regală fiind șubrezită prin reaua ei guvernare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectul de strategie pentru digitalizarea educației, redus de la aproape 100 de pagini la un subcapitol de 4 pagini și jumătate în proiectul “România Educată”. Ce rămâne?

Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, includerea educației digitale în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, consolidarea infrastructurii și elemente precum securitatea cibernetică sunt principalele prevederi pe tema…
Vezi articolul