Formarea a cel puțin 20.000 de profesori, premii pentru cadrele didactice care dezvoltă nivelul de educație financiară a elevilor, introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național, propuneri prevăzute în Strategia de Educație Financiară pusă în dezbatere publică

13.546 de vizualizări
Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com
Formarea a cel puțin 20.000 de profesori prin programe față în față și online și oferirea de premii pentru a recunoaște și a recompensa cadrele didactice care dezvoltă nivelul de educație financiară a elevilor sunt două dintre propunerile de „activități orientative” ale Ministerului Educației, potrivit Strategiei Națională de Educație Financiară (SNEF), pusă în consultate publică de către Ministerul Educației. Sugestiile și propunerile pot fi trimise până la data de 5 mai 2022, conform anunțului.

Scopul strategiei îl reprezintă stabilirea obiectivelor specifice si a direcțiilor de acțiune pentru perioada 2022 – 2026 în vederea îmbunătățirii nivelului de educație financiară în rândul elevilor și adulților din România, se arată în anunțul ministerului.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat în cadrul conferinței online Educație Financiară în școli și acasă, susținută de Edupedu.ro în parteneriat cu Școala de Bani și Banca Comercială Română că „Elevii trebuie să înțeleagă conceptul de inflație, risc și randament. Traversăm o perioadă acum în care vorbim des despre inflație și am constatat că există un interes mai mare pentru aceste informații”. El a mai spus că informațiile pot fi predate atât de profesori titulari, cât și de persoane specializate în educație financiară. Mai multe detalii aici.

  • 11 aprilie a fost desemnată Ziua Educației financiare, potrivit unei legi promulgate luna trecută

Perioada estimată pentru implementarea SNEF este 2022–2026. „Având în vedere evoluția epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului Sars-Cov2, dar și necesitatea unui larg proces de consultare a factorilor interesați înainte de aprobarea strategiei, este posibil ca primele măsuri din strategie să fie implementate începând cu anul 2023”, conform sursei citate.

În document se arată că primele trei linii de acțiune prioritare se concentrează pe dezvoltarea capacității indivizilor, familiilor și comunităților. Celelalte două oferă direcție organizațiilor implicate în cercetarea educației financiare, dezvoltarea politicilor și livrarea programelor.

Acțiuni direcționate înspre indivizi, familii și comunități:

1. Educarea copiilor si tinerilor, în special prin sistemul de educație formală: promovarea educației financiare în școli atât prin curriculum formal, cât și prin activități non-formale; formarea cadrelor didactice in domeniul educației financiare; dezvoltarea unui hub de resurse educaționale în domeniul educației financiare pentru profesori și elevi; creșterea motivației și a încrederii cadrelor didactice de a preda educația financiară; creșterea numărului de elevi din învățământul profesional si tehnic (IPT) care participă la programe de educație financiară;

Foto: Captură – Strategia Națională de Educație Financiară_proiect

2. Creșterea utilizării informațiilor, instrumentelor și resurselor gratuite existente pe piață: crearea unui portal cu informații de educație financiară; creșterea numărului de persoane care accesează portalul cu informații și alte surse gratuite și imparțiale de informații, instrumente și resurse, in special in rândul grupurilor dezavantajate (persoane in vârstă minorități); promovarea programelor de educație financiară la locul de muncă.

3. Oferirea de îndrumare și sprijin de calitate: promovarea bunelor practici în programele și serviciile care oferă consiliere și sprijin, inclusiv grupurilor dezavantajate și/sau vulnerabile; Dezvoltarea capacității organizațiilor non-guvernamentale care oferă programe de educație financiară persoanelor, familiilor și comunităților dezavantajate și/ sau vulnerabile.

Acțiuni direcționate înspre dezvoltare de politici și programe:

4. Consolidarea coordonării și a unor parteneriate eficiente: îmbunătățirea coordonării între programele relevante finanțate de guvern și furnizorii privați de servicii bancare si de educație financiară; Creșterea oportunităților de a construi legături și de a împărtăși bune practici în cadrul și între sectoare, la nivel național și internațional

5. Îmbunătățirea monitorizării, măsurarea și evaluarea: evaluarea periodică a competențelor financiare ale cetățenilor; efectuarea unor cercetări naționale pentru a contribui la înțelegerea nivelului de educație financiară și a factorilor de influență; creșterea accesului la instrumente și resurse pentru a sprijini bunele practici în evaluare; încurajarea bunelor practici prin creșterea accesului la experți în domeniu și diseminarea a ceea ce funcționează; încurajarea cercetării privind îmbunătățirea eficacității și impactului programelor de educație financiară

Cu referire la educația financiară, elemente ale acestui tip de educație sunt prezente prin teme explicite sau prin teme integrate, în special, în cadrul noului curriculum pentru gimnaziu, prin disciplina Educație socială – Educație economicofinanciară, la (clasa a VIII-a), precum și în cadrul disciplinelor socio-umane, deja existente, de la nivelul ciclului liceal: Educaţie antreprenorială (clasa a X-a), Economie (clasa a XI-a), Economie aplicată (numai la filiera tehnologică, la clasa a XII-a) ca discipline de trunchi comun/obligatorii.

În acest context, Sorin Cîmpeanu a declarat în cadrul conferinței menționate anterior că educația financiară ar putea fi inclusă în orarul elevilor sub forma unui modul: „În septembrie 2023 trebuie să avem planurile cadru noi pentru liceu și revizuite planurile cadru pentru gimnaziu. Susțin introducerea disciplinei educație pentru viață. Printre alte module va fi și educația financiară. Aceste module vor putea fi predate și de către persoane specializate în acele domeniu, nu neapărat de către profesori”.

Un obiectiv general pentru îmbunătățirea gradului de educație financiară se referă la creșterea gradului de educație financiară prin formarea de competențe în domeniul educației financiare, în rândul copiilor și adolescenților și pregătirea lor pentru a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare. Cel de-al doilea obiectiv este îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților populației adulte de a planifica finanțele proprii, de a economisi pentru viitor și de a fi consumatori informați de servicii, produse și instrumente financiare.

Obiectivele specifice pentru copiii și tineri până în 25 de ani sunt următoarele:

  • înțelegerea mecanismelor economice; 
  • înțelegerea drepturilor și obligațiilor consumatorilor; 
  • înțelegerea importanței planificării financiare pentru a se proteja în cazul unor evenimente neprevăzute; 
  • asigurarea unei bune înțelegeri a riscurilor financiare și a unei modalități corecte de a le gestiona; 
  • dezvoltarea abilităților necesare pentru a putea gestiona provocările financiare și a abilităților de a lua decizii informate cu privire la administrarea propriilor fonduri;

Pentru a asigura gradului de educație financiară în rândul copiilor și tinerilor adulți sunt precizate următoarele direcții de acțiune:

Dezvoltarea & introducerea elementelor de educație financiară în curriculum național, în cadrul tuturor nivelurilor de învățământ, având în vedere:

  • Alegerea celor mai adecvate modalități de realizare a educației financiare, în cadrul învățământului formal, prin dezvoltarea elementelor deja existente, sau după caz, prin introducerea ca noutate a elementelor de educație financiară. Dezvoltarea elementelor deja existente, sau după caz, introducerea ca noutate a elementelor de educație financiară se poate realiza prin abordări monodisciplinare, transdisciplinare, multi și interdisciplinare sau într-un sistem modular.
  • Definirea competențelor specifice, în funcție de tipul de abordare (monodisciplinară, transdisciplinară, multi și interdisciplinară sau într-un sistem modular) și ținând cont de nivelul/anul de studiu pentru care sunt propuse;

Implementarea unui program național de învățare profesională privind cunoștințele de educație financiară destinat profesorilor. În acest sens, prin prezenta strategie, se propune dezvoltarea de programe care să includă:

  • Cursuri de formare profesională pentru profesori prin care să crească gradul de conștientizare a importanței educației financiare, însușirea de metode pedagogice moderne spre a fi utilizate în activitatea didactică din domeniul educației financiare.
  • Dezvoltarea unei platforme online pentru profesori care să conțină module de cursuri de formare profesională și resurse pentru predare (videoclipuri pe teme de educație financiară, jocuri, etc.) corespunzătoare curriculumului pentru educație financiară. Platforma online va avea o componentă interactivă prin care profesorii să poată să 33 împărtășească strategii didactice precum și să comunice cu administratorii platformei, dar și între ei.

Introducerea educației financiare în universități și în cadrul învățământului:

  • Crearea de parteneriate cu universități pentru introducerea conceptelor de educație financiară în cadrul cursurilor din programele de studii;
  • Încurajarea susținerii de cursuri în domeniul educației financiare în cadrul sistemului de învățământ universitar;
  • Crearea de parteneriate cu asociațiile de studenți si cu asociațiile profesionale pentru realizarea de ateliere pe teme de educație finaciară pentru studenți si tineri adulți;
  • Dezvoltarea și promovarea în universități și școli profesionale a folosirii instrumentelor de creare și întreținere a unui buget personal.

Implementarea unui program national de conștientizare, consiliere și sprijin pentru părinți în vederea educării financiare a copiilor. Aceasta are în vedere realizarea următoarelor activități:

  • Dezvoltarea unui website care să ghideze părinții cu privire la modul în care pot să insufle comportamente financiare pozitive în funcție de vârsta copiilor;
  • Folosirea campaniilor media pentru a promova beneficiile în dezvoltarea copiilor a discuțiilor pe teme financiare din cadrul familiei (ex. rolul banilor și cum ar trebui să fie folosiți banii, planificarea financiară etc.).

Promovarea comportamentelor financiare pozitive în rândul copiilor și tinerilor adulți cu ajutorul mass-media:

  • Parteneriate cu edituri pentru crearea de cărți pentru copii pe teme de educație financiară;
  • Parteneriate cu televiziuni, companii de animație și jocuri video pentru introducerea de elemente de educație financiară în emisiuni TV pentru copii, în animații și în jocuri video.

Planul de acțiune al Strategiei Naționale de Educație Financiară 2022-2026 este construit pe următoarele principii fundamentale:

  1. Responsabilitate comună: imbunătățirea alfabetizării financiare este o responsabilitate comună a guvernului României prin Ministerul Educației, a mediului bancar și de afaceri, a comunității educaționale și a societății civile.
  2. Felxibilitate și eficiență: orice intervenție educationala trebuie să fie adaptată circumstanțelor personale și vârstei beneficiarului, astfel încât să îl poată ajuta să-și dezvolte competentele financiare și să-și gestioneze eficient resursele pe care le are la îndemana, in contextul personal.
  3. Încurajarea bunelor practici: partajarea cunoștințelor si experiențelor despre lecțiile învățate din inițiativele de educație financiară de către diverși actori contribuie la îmbunătățirea capacității și practicii de evaluare și măsurare.
  4. Diversitate și incluziune: programele și informațiile, instrumentele și resursele trebuie furnizate într-o formă accesibilă, recunoscând diferitele moduri în care oamenii învață, astfel încât toți cetățenii romani să poată participa la învățare într-un mod echitabil

Proiectul Strategiei Naționale de Educație Financiară poate fi consultat mai jos:

Citește și:
Competențele propuse în Strategia de educație financiară: Copiii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare
Strategia pentru educație financiară va fi lansată în dezbatere publică azi, anunță ministrul Educației
Andreas Schleicher, OCDE: Lumea financiară este cât se poate de reală pentru copiii de 15 ani / Părinții sunt o sursă foarte importantă de cunoștințe financiare, iar când părinții nu pot să-și îndeplinească rolul, școala trebuie să-și facă treaba

Photo © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


11 comentarii
  1. Elevii sa stea 25-30-35 ore zilnic la scoala,plus teme 2-4-5 ore zilnic,programa sa fie foarte complicata,domnilor profesori nu este o cruzime.

  2. Cel mai bun exemplu de educatie financiara il pot da Tampeanu si toti politicienii, suntem tara unde toti prostii au functii si bani. Sa învețe si copiii de la dânșii pt ca trăim intr o tara atipică unde nu conteaza ce ai invatat , ci relatiile politice

  3. Imi mentin parerea ca educatia financiara a elevilor ar trebui facuta de oameni de afaceri.
    E o cruzime sa ceri profesorilor, cu salariile mizere pe care le au, sa faca educatie financiara.

    1. Asta mai lipsea, premii pentru profesori scârbiți și fără chef de nimic, care așteaptă să le vină elevii la meditații, să mai facă un ban nedeclarat la ANAF. Chiar mă bucur că vor fi obligați să își declare veniturile care nu li se cuvin

      1. Venituri care nu li se cuvin? Oare cine munceste pentru banii aceia? Dvs? Si de ce oare, profesorii, dupa atatea ore de stres la scoala, de corectat teste, si de pregatire pentru ziua urmatoare, mai trebuie sa-si sacrifice din orele libere pentru a mai face un ban? Cine considera ca e asa usoara viata de profesor si asa de bine platita, sa pofteasca si el sa faca scoli, sa obtina diplome, grade, sa mearga la examene an de an, apoi sa predea si el si sa vada la ce ii ajunge salariul…

      2. Educatia costa, in Romania procentul din PIB este mult sub media europeana. Cum vrei sa aiba aceasta tara un viitor mai bun daca nu se investeste in educatie?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Decontaminarea claselor și cauzele pentru care virusul gripal este acum atât de puternic. Streinu-Cercel, Institutul de Boli Infecțioase: Vaccinarea e singura modalitate de a ne feri de gripă

“Decontaminarea sălilor de clasă se impune doar acolo unde au fost cazuri de gripă”, a declarat Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Național de Boli Infecțioase “Matei Balș”. Într-o conferință susținută alături…
Vezi articolul

Harta României cu gradul de dezvoltare al școlii se suprapune perfect cu harta României legată de vaccinare, deci educația condiționează vaccinarea – Andrei Baciu, secretar de stat în Sănătate

Harta României cu gradul de dezvoltare al școlii se suprapune perfect cu harta României legată de vaccinare, a declarat secretarul de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sănătății, la Digi24. Acesta…
Vezi articolul

Actrița Goldie Hawn și Asociația pentru Valori în Educație oferă profesorilor români 10 burse la un curs de instruire pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor. Goldie Hawn: „Mă bucur mult că putem împărtăși programul nostru cu profesorii și copiii din România, pentru rezultate mai bune la școală și un parcurs bun în viață”

Profesorii care vor să învețe cum să-și susțină elevii în dezvoltarea socio-emoțională vor putea accesa 10 burse puse la dispoziție pentru școlile publice din România de Asociaţia pentru Valori în…
Vezi articolul