A fost extins cu o lună termenul până la care autoritățile locale și școlile trebuie să finalizeze documentele pentru recepția investițiilor cu bani PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus luni seară după ședința de Guvern, că nu va depune cererea de plată 5 până când toate investițiile pentru școli nu sunt finalizate în documente și a extins termenul până în iunie. Amintim, până în 31 august 2026, România trebuie să termine de absorbit banii europeni prin investiții în școli.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru spune că a extins până în iunie, termenul până la care să fie finalizate documentele de recepție pentru investițiile în școli cu bani din PNRR.
„Sunt multe școli. Sunt toate investițiile din zona școlilor care trebuie finalizate. Vorbim de zeci de județe, cel puțin 10-15 județe care trebuie să finalizeze documentele de recepție pentru echipamentele și investițiile realizate în școli. Am acordat o amânare până la sfârșitul lunii mai și, astăzi (n. red luni, 4 mai), am extins termenul până în iunie, ca să fim acoperiți cu aceste investiții”.
„Nu voi depune cererea de plată 5 până nu am toate investițiile pentru școli finalizate, să le văd pe toate «cu fundiță»”, a mai spus Pîslaru.
- Amintim, Edupedu.ro a scris că Guvernul României a eliminat 12 jaloane și ținte din cele 7 reforme și 18 investiții din Componenta 15 – Educație, în urma renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În total au rămas 9.730 de proiecte. Vezi aici lista cu stadiul proiectelor din Educație finanțate prin PNRR
Redăm fragmentul din conferința de presă de la Guvern, luni, 4 mai
Reporter: Când va veni evaluarea finală și când vom depune Cererile 5 și 6? Ce urmează?
Dragoș Pîslaru: Procesul se numește acum Interservice Consultation, este un proces formal care ar trebui să se finalizeze, cel mai probabil, la ședința de colegiu de săptămâna viitoare, deci undeva pe 13 mai cred că ar fi o dată pe care o putem lua în calcul pentru a vedea și un document care să spună că Cererea de plată 4 este transmisă către Consiliu pentru validarea finală și apoi către plată. Deci asta este ce vă pot spune pe partea de calendar.
Ce este important este confirmarea atât la nivelul echipei tehnice, cât și astăzi, în discuția directă cu Céline Gauer, că am încheiat toate clarificările care mai erau pe jaloane și ținte și că acestea sunt considerate îndeplinite. Asta mi se pare, de departe, vestea cea mai importantă.
Reporter: Și Cererea 5 o depuneți în mai sau cum doriți?
Dragoș Pîslaru: Cererea de plată 4 m-a învățat un lucru care este foarte important să-l înțelegeți și dumneavoastră; l-am simțit pe propria piele. Practica până acum, așa cum am văzut la Cererea de plată 3, era să semnezi că lucrurile sunt în regulă chiar dacă nu erau, pe ideea că le corectezi ulterior.
La Cererea de plată 4, eu am făcut, împreună cu echipa de la MIPE, multe verificări când am semnat, în decembrie, că suntem în regulă, dar ulterior ne-am trezit că documentele nu erau indexate bine, că nu erau în foldere, că denumirile erau greșite, că nu aveam toate documentele din setul pe care trebuia să-l producem.
Și, practic, am avut o problemă care a durat, până la urmă, câteva luni. E adevărat că am pierdut decembrie și ianuarie, fiind perioada de vacanță, dar a durat câteva luni până să putem proba toate aceste lucruri, plus adoptarea HG-ului de la Romsilva, închiderea Turceniului și așa mai departe.
Dar lecția principală pentru mine este că nu voi depune o cerere până când nu am toate dovezile „făcute brici”. Practic, noi gândisem un program în care urma să depunem Cererea de plată 5 undeva la sfârșitul lunii martie.
Până nu am toate investițiile pentru școli finalizate, să le văd pe toate „cu fundiță”, cu documente doveditoare, până nu am o înțelegere foarte clară despre situația AMEPIP și a numirilor interimare, până nu am toate aceste lucruri așezate, nu vom depune Cererea de plată 5. Există chiar posibilitatea ca Cererea de plată 5 să fie depusă undeva spre sfârșitul lunii iunie, nu în mai, ci în iunie, după ce avem toate documentele necesare.
Acest lucru este important pentru că, dacă o depunem în iunie, ar însemna să obținem niște bani mai repede, cererea fiind echivalentul a aproximativ un miliard de euro din componenta de grant, astfel încât să ne vină banii mai repede decât în cazul cererii finale, care va veni probabil spre sfârșitul anului.
Reporter: Bun, deci avem școlile ca vulnerabilitate pe această cerere, AMEPIP. Ar exista și alte jaloane și ținte neîndeplinite în acest moment?
Dragoș Pîslaru: În acest moment, acestea sunt cele două problematice…
Reporter: Câte școli?
Dragoș Pîslaru: Sunt multe școli. Sunt toate investițiile din zona școlilor care trebuie finalizate. Vorbim de zeci de județe, cel puțin 10-15 județe care trebuie să finalizeze documentele de recepție pentru echipamentele și investițiile realizate în școli.
Am acordat o amânare până la sfârșitul lunii mai și, astăzi, am extins termenul până în iunie, ca să fim acoperiți cu aceste investiții.
Informații de context
Componenta 15. Educație din PNRR a inclus 7 reforme și 18 investiții cu o valoare de 3.51 miliarde de euro. Edupedu.ro a scris pe 14 august că Educația pierde 718 milioane de euro din PNRR și că Platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, dar și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează.
Guvernul României a eliminat 12 jaloane și ținte din cele 7 reforme și 18 investiții din Componenta 15 – Educație, în urma renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cele mai afectate sunt reformele privind educația timpurie, învățământul profesional și dual și digitalizarea, dar cele mai mari tăieri de fonduri, peste 300 de milioane de euro, provin din investițiile în infrastructura educațională și echipamente școlare, potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Vezi aici lista cu țintele și jaloanele eliminate din cele 7 reforme și 18 investiții pe Educație
Două universități din Iași pierd jumătate dintre proiectele de modernizare și de consolidare a infrastructurii academice, asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)”, anunță Ziarul de Iași, citat de G4Media.ro.
Pierderile se ridică la 176,5 milioane de lei, iar cea mai mare este cea înregistrată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, care rămâne fără două proiecte majore.