VIDEO TEXT Sorin Cîmpeanu: Lansăm în dezbatere publică Strategia pentru educație financiară / Ministrul Cîmpeanu și Andreas Schleicher, director al departamentului de Educație al OCDE, la conferința online „Educația financiară în școală și acasă – provocări în pregătirea profesorilor, elevilor și părinților”

În România, conform unui studiu internațional făcut de OCDE în 2020, nivelul de alfabetizare financiară este extrem de redus, fiind printre cele mai scăzute din Europa. Concret, din 17 țări europene incluse în studiu, România ocupă locul 16, cu un indice al alfabetizării mai redus decât în Moldova sau Bulgaria, dar similar Italiei. Edupedu.ro, în parteneriat cu Școala de Bani și Banca Comercială Română, vă invită la conferința online „Educația financiară în școală și acasă – provocări în pregătirea profesorilor, elevilor și părinților”.

• UPDATE Conferința a avut loc LIVE pe Edupedu.ro și Scoaladebani.ro și pe paginile de Facebook, pe 14 aprilie, ora 15:00, în „Săptămâna educației financiare”.

În privința elevilor, testarea alfabetizării financiare este făcută, opțional, în cadrul testelor PISA, dar Guvernul României nu optat niciodată la participarea la aceasta. Invitatul special al conferinței Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educației din OCDE, ne spune care sunt comportamentele financiare ale tinerilor de 15 ani în țările în care aceste teste de alfabetizare financiară se aplică și mai ales de unde își iau elevii informațiile despre bani, cine îi influențează cel mai mult.

Urmărește conferința LIVE VIDEO:

Principalele declarații:

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației:

Educația financiară face parte din conceptul european de cetățenie activă.

Am solicitat tuturor inspectorilor școlari ca în săptămâna 11-15 aprilie să organizeze întâlniri cu specialiști, oricine are lucruri de spus pentru diversificarea orizontului unor elevi care în mare majoritate posedă conturi bancare.

Mulți adulți au dificultăți în a face plăți cu telefonul, online. Nu se regăsesc în cazul elevilor.

Calculul dobînzii, dobînda simplă/compusă sunt lucruri care trebuie știute, asemenea concepte precum risc/randament, inflație.

Am constatat că există un interes pentru aceste lucruri – pe 11 aprilie am participat și eu la o întâlnire la Liceul Sf. Sava. Elevii au adresat 30-40 de întrebări.

Trebuie o strategie pentru educație financiară. Astăzi, după întâlnirea cu președintele Băncii Mondiale – care a fost în școli, am fost împreună la școala 168…

Paranteză: Rezultatele la simulare sunt, cu două excepții, mai slabe decât anul trecut. La toate celelalte probe avem o scădere. (…) În urma analizei colegii mei își vor face un setting adecvat pentru examenele naționale de bacalaureat și evaluare națională. Rezultatele sunt foarte slabe – pentru itemi din clasa a XI-a și a X-a, din perioada de predare online. Confirmă că educația online a fost departe de a-și atinge scopul, e ineficientă.

Vom lansa în dezbatere publică, pentru o perioadă de 3 săptămâni, Strategia pentru educație financiară.

Educația financiară ar trebui răspândită pe mai multe discipline, într-o manieră adecvată nivelului elevilor.

Formarea continuă a profesorilor e un lucru care trebuie să înregistreze o schimbare radicală.

În septembrie 2023 trebuie să avem planurile cadru noi pentru liceu și revizuite planurile cadru pentru gimnaziu. Susțin introducerea disciplinei educație pentru viață. Printre alte module va fi și educația financiară. Aceste module vor putea fi predate și de către persoane specializate în acele domeniu, nu neapărat de către profesori.

Ceea ce n-au reușit să surprindă colegii mei în proiectul de strategie, sunt sigur că va veni ca recomandare – eu susțin nevoia unei forme de testare, de verificare a nivelului în care competențele financiare vor fi dobândite în rândul elevilor.

Așa cum am spus că în fiecare clasă din România va trebui să apară o tablă inteligentă, așa va fi și în cazul testărilor standardizate cu o componentă de digitalizare.

Testele de antrenament vor fi și vor fi calibrate în funcție de rezultatele simulărilor.

De foarte mulți ani elevii din învățământul primar au cinci module de învățare și cinci vacanțe – nu e nimic nou. O noutate e faptul că se aliniază și gimnaziul și liceul – vor avea și ei o vacanță de o săptămână în octombrie. Un alt lucru practicat – organizarea materiei pe unități de învățare. Anul acesta am considerat, ca propunere, ca tezele semestriale … în condițiile în care această evaluare ritmică să fie la finalul fiecărei perioade , profesorii să se poată baza pe aceste evaluări pe care le fac întotdeauna când termină o unitate de învățare.

Până la finalul lui aprilie va fi cunoscut și modalitatea de finalizare a mediilor pentru anul viitor. Nu vor fi sub nici o formă cinci teze în loc de 2 teze. Am susținut renunțarea la tezele semestriale. Lăsăm libertate mai mare profesorilor.

Chiar și soluții propuse de cei care derulează proiecte de educație financiară sunt așteptate. Nu există profesori dedicați de educație financiară, iar resursa existentă în instituțiile financiare e limitată, propunerile ONG-urilor sunt binevenite.

Andreas Schleicher, director al Directoratului pentru Educație al OECD:

Documentul prezentat în cadrul conferinței:

Subiectul este unul foarte important. Vedem o diminuare a sistemele publice și private de sănătate sau de pensii. În prezent, oamenii au nevoie să fie mai atenți la viitorul lor financiar. Ei sunt, totodată, martorii unor produse financiare tot mai sofisticate și ai unei piețe tot mai complexe. 

Am testat elevi în vârstă de 15 ani pentru a vedea nivelul lor de alfabetizare financiară și modul cum folosesc produse financiare. Și se poate vedea că lumea financiară este cât se poate de reală pentru copiii de 15 ani. 54% dintre elevi au un cont bancar. 73% spun că au cumpărat ceva online, deci iau decizii care au consecințe financiare. 39% au spus că au efectuat o plată folosind telefonul mobil. 69% au spus că mereu sau uneori compară prețuri între un magazin fizic și unul online. 

Nu vă așteptați ca alfabetizarea financiară să evolueze în funcție de dezvoltarea economiei.

Mai bine oferim tinerilor competențele necesare înainte de a le da acces la produse financiare.

Interesant este faptul că performanța în privința alfabetizării financiare este asociată pozitiv cu deținerea unui cont bancar de către elevi.

Rezultatele în privința alfabetizării financiare sunt asociate pozitiv cu experiența achizițiilor online. Nu știm care este cauza și care efectul, dar putem constata această relație, între achizițiile online și alfabetizarea financiară.

Mai mulți elevi compară prețurile între diverse magazine, inclusiv între magazinele fizice și cele online.

Să aștepte până când un produs se ieftinește, înainte să-l cumpere – și aceasta presupune un grad de disciplină financiară și face parte din alfabetizarea financiară.

Rezultatele în privința alfabetizării financiare se asociază pozitiv cu această comparație între prețurile diverselor magazine. 

94% dintre elevi obțin de la părinții lor informații în chestiuni financiare, în medie la nivelul țărilor OCDE. Apoi vine Internetul și știm că acesta este o sabie cu două tăișuri. Oferă răspunsuri bune și răspunsuri greșite. Pe locul 3, vin profesorii și prietenii, televiziunea și radioul. Acestea sunt sursele din care elevii își obțin informațiile.

Să pun în evidență câteva lucruri în legătură cu ceea ce diverse țări fac deja sau au în vedere să facă pentru a îmbunătăți nivelul de alfabetizare financiară.

Înainte de toate, este vorba despre elaborarea unei strategii naționale.

Prin aceasta înțeleg o abordare coordonată la nivel național a educației financiare ce include: 

• un cadru adaptat care recunoaște importanța educației financiare
• colaborarea diverselor părți interesate, alt lucru foarte important. E ceva ce nu poți să faci singur, ca profesor sau părinte, e o chestiune ce interesează societatea, sectorul de afaceri și așa mai departe
• o foaie de drum pentru a vedea cum să obții aceste lucruri
• orientare pentru programe individuale

Câteva recomandări pe care le puteți lua în considerare pentru elaborarea de politici:

• E esențial să răspundem nevoilor elevilor cu rezultate slabe sau ale celor din medii dezavantajate.
• Când părinții nu pot să-și îndeplinească rolul, școala trebuie să-și facă treaba.
• Egalitatea de gen este alt aspect interesant.Este de asemenea important să sprijinim atât accesul, cât și educația atunci când vine vorba despre produse financiare digitale sigure și adecvate vârstei. 
• Se poate construi pe baza experiențelor pozitive ale elevilor cu banii.

Dana Dima, Retail&Private Banking Executive Vice President, Member of the Management Board, BCR – Banca Comercială Română:

Faptul că am avut o Zi a educației financiare în România e un pas extraordinar.

În contextul prosperității populației, chestiunea financiară contează foarte mult.

Un studiu arată că românii regretă că nu au educație financiară. E foarte important ca în școală să avem parte de astfel de educație.

Studiu: 1 din 4 români aplică câteva reguli de educație financiară. Suntem la început de drum.

Ca studenți, drămuiam banii ca să ne permitem anumite lucruri.

Acum, 70% dintre români cumpără lucruri care nu sunt necesare, la impuls. Trebuie să ne unim forțele ca măcar o parte dintre ei să nu mai facă achiziții la impuls.

În ultimii șase ani, peste 500.000 de români, indiferent de vârstă, au pășit pragul trainingurilor de educație financiară.

E nevoie să fim împreună pentru a marca această dorință de a aduce educația financiară tuturor, de la copii la oameni în vârstă.

Acum șase ani, când am pornit la drum, am simțit ușoară neîncredere că această educație financiară ar fi adoptată de tineri ca element esențial. Dar am constatat că foarte multe școli, chiar și grădinițe ne-au cerut sprijinul. Capacitatea noastră e mare, dar nu e suficientă, trebuie formalizate într-un mediu integrat toate aceste eforturi. Această formalizare a mediului de educație va fi foarte importantă.

George Tuță, deputat, Parlamentul României (PNL):

Cunoștințele de bază privind gestionarea finanțelor vor face parte din viața școlii.

Planificarea – esențială pentru educația financiară. Elevii și studenții – să treacă de la abordarea defensivă. Înțelepciunea românească punea banii în legătură cu un interes nelegitim, nedemn de prețuire (“ochiul dracului”), calea corectă fiind munca. Suntem cu aceasta toți de acord. Dar munca trebuie să aibă și finalitate în aducerea bunăstării. Aceasta trebuie considerată un interes legitim al societății.

Preocuparea pentru bunăstare nu înseamnă gând dezumanizant pentru îmbogățire peste măsură. Educația financiară care mă preocupă este grija pentru banii proprii.

Răspunsuri la “ochiul dracului”: banii asociați cu munca cinstită, economisirea, planul coerent de investiții (Ion Creangă).

În 2022, valoarea banilor trebuie mai bine înțeleaptă. Perioada incertă – scumpirile, inflația, energia – va duce probabil la creșterea costurilor vieții pentru români. Soluția este despre cum banii trebuie puși să lucreze pentru a se înmulți.

Studiu efectuat personal: Dintre cei care au cont personal, doar 20% fac mai mult de 2 tranzacții (2 tranzacții – avansul și lichidarea).

Avem în lege o modalitate prin care copiii sub 14 ani pot avea o carte de identitate. Poate fi asociat și contul bancar. Cred că ar fi bine să le spunem de la vârste cât mai mici că aceia sunt banii (de alocație) pe care statul îi investește.

Incluziunea financiară: educație financiară pe un nivel ridicat + acces la servicii financiare. Pentru sporirea acestei incluziuni financiare, discuții să realizăm o lege prin care și statul să ia anumite măsuri, precum diminuarea numerarului.

Pandemia ne-a demonstrat că românul știe să înoate când e aruncat în apă – pe ghiseul.ro a crescut la peste un milion numărul de utilizatori, de la 20.000.

Raluca Anton, psiholog:

Orice tip de educație implică cunoașterea mecanismelor mintale. Când vine vorba de bani, există numeroase studii care măsoară comportamentul uman și aspectele de care trebuie să ținem cont.

Oamenii tind să aloce mai multe resurse, mai mulți bani unei munci care are sens decât unui demers care nu are semnificație pentru ei. Să le arătăm care e semnificația banului, ce facem cu el pe termen lung. Intră în discuție și un element important – amânarea recompensei.

Testul bezelei – copiii sunt rugați să stea în fața unui bol cu bezele/bomboane și li se spune: dacă ai răbdare până mă întorc, vei putea să mănânci mai multe bezele. Dacă mănânci, nu vei putea primi recompensa. Se observă că copiii care reușesc să se abțină de la a mânca bezele au rezultate academice și profesionale mai mari.

Vedem o dificultate în controlul impulsului. Unii copiii pot să se abțină. Dar e vorba și de educația: să îi faci pe copii să înțeleagă faptul că recompensa e mai mare. – semnificativ pentru economisire.

E esențial să înțeleagă sensul, semnificația banului și să o înțeleagă pe termen lung.

Alt aspect: Dacă muncim din greu pentru un lucru vom tinde să credem că e mai valoros.

Pare că suntem deranjați de anumite situații dacă suntem plătiți prost – prefer să fac un act de filantropie decât să fiu prost plătit. – Aceasta are din nou legătură cu psihologia cognitivă și educația financiară. De multe ori doar uitându-ne la munca cuiva și validând-o poate crește dorința persoanei de a munci mai mult.

Se pare că un lucru e mai valoros dacă e în posesia mea decât dacă e în posesia altei persoane – de aici nevoia de îndatorare, dar și nevoia de a simți siguranță.

Dacă investiția pe care am făcut-o e mare, va exista tendința să investesc și mai mult, chiar dacă există argumente că acea investiție nu e fezabilă pe termen lung. E un mecanism ce ne duce la decizii care ar putea fi greșite.

Principiul participării patologice la jocuri de noroc: Eu știu că șansele sunt mici, dar cred că eu am mai multe șanse.

Dincolo de a înțelege cum funcționează investițiile și banii, să ținem cont că multe dintre strategiile financiare țin de erori mintale și o mecanică a minții pe care o putem controla doar dacă o înțelegem.

Silvia Bogdan, președinte Școala de Valori:

Educația financiară trebuie să înceapă timpuriu și are la bază principiul incluziunii

Problema cea mai mare o avem noi, adulții. Copiii – cei mai mici, de vârste mici – sunt extrem de intuitivi, de pregătiți pentru lumea actuală, să îmbine educația centrată pe valori cu elemente de educație financiară.

Pe 11 aprilie am ajuns simultan la 1.500 de copii care să treacă prin această experiență singulară pentru România.

Acumulează foarte mult, astfel încât după 14 ani să înceapă gândirea deductivă, aducătoare de bani.

Noi nu ne limităm doar la gesionare și câștigarea banilor, cel mai important – încep să înțeleagă conceptul de bunăstarea întregii vieți, de la a pune bani deoparte pentru studii, la a economisire a unui fond de rezervă. Sunt adolescenți care deja sunt consumatori de produse investiționale, au conduită și disciplină.

E important ca cei mai mari, care acumulează deprinderi, să le explice copiilor mai mici, aceștia sunt mai receptivi la copiii ceva mai mari decât ei.

La Școala de bani peste 75.000 de copii mici au fost în atelierele noastre. Anul acesta am dat startul unor ateliere care vor putea să fixeze informația de bază. Competențele de care vorbea mai degrabă directorul OCDE să înceapă să fie dezvoltate ușor-ușor pe parcursul anilor de școală.

________________________

Ministrul Educației ne va spune cum vede implicarea profesorilor în completarea și dezvoltarea acestor competențe financiare ale elevilor, obligatorii prin Legea Educației. Cadrele didactice au acum la dispoziție o serie de programe de formare și, de anul trecut, chiar materiale didactice (fișe de lucru) în care teme de educație financiară sunt proiectate în lecții din domenii și discipline diferite. Sunt foarte folositoare, iar publicarea acestora a atras foarte multe comentarii încurajatoare și descărcări de ordinul zecilor de mii. 

Autoritățile ne vor spune ce așteptări au, cum văd viitorul formării cadrelor didactice în zona competențelor de educație financiară și mai ales care sunt planurile reformatoare care se pot construi alături de stakeholderii interesați.

Agendă dezbatere LIVE

15:05 – 15:20 Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației 

• Competențele financiare sunt obligatorii pentru un absolvent de gimnaziu și liceu. Dobândirea lor necesită formarea profesorilor și discuții aplicate despre bugete, bani și comportament responsabil cu orice ocazie, indiferent de disciplină sau metodă de predare. 
• Cum ar putea fi formați profesorii pentru ca la rândul lor să formeze tineri alfabetizati financiar? 
• Ce mecanisme ar putea fi îmbunătățite în viitoarele planuri-cadru și în curriculumuri pentru dezvoltarea acestor competențe?

15:20 – 15:30 Andreas SCHLEICHER, director al Directoratului pentru Educație al OECD

• Competențele financiare măsurate în statele OCDE și partenere și legătura dintre competențele la citire și matematică/științe și cele alfabetizarea financiară 
• Exemple de bune practici pentru formarea profesorilor pentru predarea competențelor de alfabetizare financiară (intervenție video)

15:30 – 15:45 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanți

15:45 – 16:00 Dana DIMA, Retail&Private Banking Executive Vice President, Member of the Management Board, BCR – Banca Comercială Română

• Importanța educației financiare pentru dezvoltarea de competențe care să ne ajute să avem o viață mai bună

16:00 – 16:15  George TUȚĂ, deputat, Parlamentul României (PNL)

• De ce este nevoie de o zi a educației financiare și importanța educației financiare pentru dezvoltarea societății (Deputat inițiator al legii care instituie Ziua Educației Financiare pe 11 aprilie)

16:15 – 16:30 Raluca ANTON, psiholog

• Relația pe care o avem cu banii din punct de vedere emoțional și de ce este important să cultivăm o relație sănătoasă cu banii de la cele mai mici vârste

16:30 – 16:45 Silvia BOGDAN, președinte Școala de Valori 

• Educația financiară la vârste mici

16:45 – 17:00 Concluzii și pași de urmat / Q&A finale- întrebări de la participanți, prin comentarii

Evenimentul este organizat în parteneriat de Edupedu și BCR, prin programul Școala de Bani. De sașe ani, BCR a educat financiar peste jumătate de milion de români prin cel mai mare program de educație financiară – Școala de Bani.

De Ziua Educației Financiare, 11 aprilie, BCR-prin Școala de Bani, și Asociația Școala de Valori au lansat #EduFin Fest, o serie de evenimente educaționale în principalele orașe din țară. Peste 2.500 de elevi din peste 30 de județe au participat pe 11 aprilie la 100 de evenimente de educație non-formală în care angajați BCR, antreprenori și personalități locale le oferă informații prin care pot lua decizii financiare mai bune pentru viitorul lor.