„Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul” în concursurile de directori școlari, aprecia, în urmă cu două săptămâni, ministrul Educației, Mihai Dimian, care îi îndemna atunci pe profesori să participe, totuși, la aceste concursuri „chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid”. Proiectul de metodologie privind organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, pus în consultare, miercuri, de către Ministerul Educației transformă convingerea ministrului în regulă, prin implicarea în acest proces a inspectoratelor școlare, instituții controlate politic.
Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Situația se reflecta și în faptul că, în pofida concursurilor de directori, peste 1.700 dintre managerii unităților de învățământ din școală erau atunci desemnați tot pe linie politică.
- Despre ultimele evoluții pe această temă – mai jos.
Acum, inspectoratele conduse de persoane numite politic au un rol important în comisiile care vor alege viitorii directori de școli, dar și în cele care trebuie să analizeze contestațiile, potrivit proiectului de metodologie pentru concursul de directori 2026, ce păstrează în linii mari tiparul implicării inspectoratelor existent și în metodologia din 2021.
Noul proiect prevede că, pentru fiecare unitate de învățământ unde se organizează concurs de organizează o comisie de evaluare a probei de interviu. Comisia este formată din cinci membri. Cel puțin doi dintre aceștia reprezintă instituții aflate sub influența politicului – inspectoratul școlar, respectiv primăria.
Astfel, potrivit articolului 4 alin. (3) din proiectul de metodologie, comisia de concurs la nivel de unitate de învățământ este formată din:
1. preşedinte – un inspector şcolar/metodist al inspectoratului şcolar;
2. membri:
- (i) doi reprezentanţi ai unităţii de învăţământ, dintre cadrele didactice titulare ale unităţii de învăţământ, aleşi prin vot secret de către consiliul profesoral. Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ vor desemna, pe lângă cei doi membri titulari în comisie, şi doi membri supleanţi. Nu pot fi reprezentanţi ai unităţii de învăţământ cadrele didactice înscrise la sesiunea curentă a concursului şi nici cadrele didactice care ocupă funcţia de director/director adjunct;
- (ii) un reprezentant al primarului şi un membru supleant, desemnaţi prin dispoziție a primarului, respectiv, pentru unităţile de învăţământ special și centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, un reprezentant al președintelui consiliului judeţean/primarului sectorului municipiului Bucureşti şi un membru supleant, desemnaţi prin dispoziție a președintelui consiliului judeţean/consiliului local al sectorului. Reprezentantul primarului nu poate fi cadru didactic în unitatea de învăţământ pentru care se desfăşoară interviul, cadru didactic înscris la sesiunea curentă a concursului sau cadru didactic care ocupă funcţia de director/director adjunct într-o unitate de învățământ. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională, din comisia de evaluare a probei de interviu pentru ocuparea funcţiei de director, reprezentantul primarului este înlocuit de un reprezentant desemnat de ministerul care coordonează şi controlează unităţile respective. În cazul unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în situaţia în care nu pot fi desemnate două cadre didactice titulare ca reprezentanţi ai unităţii de învăţământ, din comisie pot face parte şi cadre didactice cu contract de muncă pe perioadă determinată, cu norma de bază în acea unitate;
- (iii) un reprezentant şi un supleant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari şi foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane nominalizat de camerele de comerț, industrie și agricultură județene sau un cadru didactic din învăţământul superior cu competenţe în management instituţional şi/sau management educaţional.
Dar politicul are, prin inspectorat, influență și asupra celorlalți membri ai comisiei, anume prin faptul că, dacă vreunul dintre aceștia nu este desemnat de către instituțiile responsabile, atunci inspectorul școlar general – numit politic – desemnează în locul lor un reprezentant al inspectoratului:
- „În cazul în care, până la data constituirii comisiilor pentru proba de interviu, instituțiile responsabile nu îşi desemnează reprezentantul/reprezentanții, inspectorul școlar general desemnează în locul acestora un inspector şcolar/metodist al inspectoratului şcolar. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul neprezentării la proba de interviu a oricărui membru/supleant.”
Influența politicului nu se oprește aici. Inspectoratele conduse politic au un rol-cheie și în comisia de soluționare a contestațiilor, pentru care desemnează și președintele, și o parte dintre membri.
Mai precis, potrivit Art. 4 alin (4):
- „Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin decizie a inspectorului școlar general în următoarea componenţă: (i) preşedinte – inspector şcolar general adjunct/director CCD/inspector şcolar; (ii) 4 membri – 3 inspectori şcolari şi/sau metodişti ai inspectoratului şcolar şi un reprezentant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari şi foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane nominalizat de camerele de comerț, industrie și agricultură județene sau un cadru didactic din învăţământul superior cu competenţe în management instituţional şi/sau management educaţional.”
Iar la finalul întregii proceduri, actul efectiv de numire a candidaților câștigători în funcțiile de director și director adjunct revine tot inspectorului școlar general, care e numit, în prezent, politic. Potrivit Art. 18 (1):
- „Numirea, ca urmare a promovării concursului, în funcţiile de director şi de director adjunct pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie, pentru o perioadă de 4 ani. În urma promovării concursului, directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie.”
Context
Concursul de directori ar fi trebuit să fie organizat pe baza noilor reguli stabilite de Legea învățământului preuniversitar 198/2023, care prevede că aceste proceduri sunt organizate de direcțiile județene/ a Municipiului București de învățământ preuniversitar (DJIP/DMBIP) – vezi art. 196 din Lege.
- Dat aceeași lege a fost suferit deja numeroase modificări, iar prevederile referitoare la înființarea DJIP/DMBIP în locul inspectoratelor (Art. 116) au fost prorogate în mod repetat, așa încât ele sunt prevăzute să se aplice începând cu anul școlar 2027-2028.
În aceste condiții, în octombrie, Ministerul anunța că pregătea metodologii de „selecție” pentru inspectori și de concurs pentru directori, în condițiile în care toți inspectorii sunt numiți politic de cel puțin jumătate de deceniu.
De altfel, fostul ministru Daniel David și-a exprimat deschis sprijinul pentru ideea ca șefii inspectoratelor să fie numiți politic, iar ceilalți inspectori – prin concurs.
În aprilie a.c., secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion spunea că „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”, cu toată dorința oficialilor numiți politic din minister ca „orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs”.
- Până la acele declarații, MEC pusese în consultare proiectul profilului profesional al managerului școlar. Edupedu.ro observa pe această temă, într-o analiză din martie a.c.: „Lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie”.