Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a vorbit despre efectele creșterii normei didactice de predare și a declarat că „am avut foarte mulți colegi care au renunțat, s-au pensionat, chiar dacă aveau posibilitatea să beneficieze de acea prelungire de 3 ani peste vârsta standard”. Declarațiile au fost făcute duminică, 8 noiembrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Ați făcut o analiză la nivelul Bucureștiului, ca să vedeți consecințele măsurilor din Legea 141?
Florian Lixandru: Vă referiți la norma didactică?
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Tot pachetul: norma didactică, număr de elevi.
Florian Lixandru: Consecințele s-au văzut. În ceea ce privește norma didactică, am avut foarte mulți colegi care au renunțat, s-au pensionat, chiar dacă aveau posibilitatea să beneficieze de acea prelungire de 3 ani peste vârsta standard, au decis să iasă din sistem.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Motivând această obligație de catedră cu 2 ore în plus?
Florian Lixandru: Exact, această creștere a obligației de catedră.
În luna septembrie, Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a vorbit despre profesorii „potriviți” și a spus că aceștia sunt din ce în ce mai puțini. „Anul acesta mi-au ieșit la pensie anticipat trei profesori de materii de real și unul de uman și-a dat demisia, adică oboseala cronică îți spune cuvântul”, a precizat directoarea, duminică, 6 septembrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
În aceeași emisiune, Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a adus în atenție faptul că munca profesorilor nu este recunoscută:
„Nu cred că există numai oboseala aici. Există și faptul că muncești și nu ți se recunoaște munca. Există și o silă. Nu mai poți să mai trăiești într-o lume de-asta în care tot timpul nu faci bine, adică orice profesor nu e bun de nimic. Da, gândiți-vă, chiar și cu legea salarizării ne-au pus într-o grilă în care maximul salariului este minimul salariului de la altă profesie. Adică bun, nu discutăm sumele, discutăm poziția noastră în societate. Societatea aceasta nu ne recunoaște meritele. Ce să facem?”
Informații de context
Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.
În primul an școlar de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, numărul cadrelor didactice din învățământul secundar a scăzut cu 5.937 de profesori, potrivit datelor INS analizate de Edupedu.ro. De la gimnaziu au plecat 2.750 de profesori și de la liceu 3.187 de profesori. Adică exact acolo unde norma de predare a crescut de la 18 la 20 de ore, în medie, și de la 16 la 20 pentru profesorii cu experiență.
Scăderea din 2025 vine după un an de creștere. În 2024, personalul didactic din preuniversitar crescuse cu 4.333 de persoane față de 2023. În 2025, tendința s-a inversat, iar diferența este vizibilă pe nivelurile de învățământ analizate.
| Nivel de învățământ | 2023 | 2024 | 2025 | Variație 2024-2025 |
|---|---|---|---|---|
| Gimnazial | 67.327 | 68.726 | 65.976 | -2.750 (-4,0%) |
| Liceal | 53.689 | 54.787 | 51.600 | -3.187 (-5,8%) |
Sursa: INS, TEMPO Online, tabelul SCL104A, număr de persoane.
La gimnaziu și liceu lucrează în 2025 cu 5.937 de profesori mai puțin decât în 2024, o scădere de 4,8%. În învățământul special gimnazial, unde norma a crescut de la 16 la 18 ore, INS înregistrează o scădere și mai mare: de la 4.723 la 3.991 de cadre didactice (-15,5%).
Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”. „Referindu-mă în mod specific la cancelaria noastră, cred că lucrurile stau oarecum mai bine decât media națională”, a adăugat acesta. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Prima News.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.