Consultarea elevilor în procesul de luare a deciziilor din educație există, dar opiniile acestora sunt de multe ori ignorate de autorități, susține Ștefan Ioniță, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor (CNE). În podcastul „Lume bună”, realizat de Salvați Copiii România, reprezentantul elevilor a declarat că a participat personal la zeci de dezbateri organizate inclusiv în Parlament, însă propunerile elevilor sunt rareori luate în considerare. Acesta a dat exemplul consultărilor pentru noile planuri-cadru de liceu, în urma cărora, susține el, Ministerul Educației a făcut doar modificări minore.
Întrebat dacă dreptul elevilor de a participa la luarea deciziilor care le afectează viața școlară este respectat în România, Ștefan Ioniță a răspuns că există o diferență între organizarea consultărilor și valorificarea efectivă a opiniilor exprimate.
„Câteodată este, câteodată nu este, dar și când este respectat, opinia de multe ori nu este luată în considerare.
Am participat, cred că la zeci de dezbateri, cel puțin eu personal, atât în cadrul Comisiei pentru învățământ de la nivelul Camerei Deputaților, cât și la Senat și în diverse proiecte organizate de diferite ONG-uri.
Doar că de foarte puține ori se ajunge ca opinia noastră, ca elevi, dar opinia publicului în general, să fie luată în considerare.
Și am văzut mai ales asta în cadrul consultărilor pentru planurile-cadru care au avut loc. Au existat sute, mii, poate chiar, de propuneri la adresa Ministerului Educației și doar o proporție foarte mică dintre ele a fost luată în considerare și au fost făcute niște ajustări minimale.
Deci, cumva, ea există, dar în același timp existența sa este mai mult un paravan pentru ceea ce se întâmplă,” a declarat Ștefan Ioniță.
Întrebat de moderatoarea podcastului cum resimt elevii această situație, vicepreședintele CNE a răspuns: „Dureros. În schimb, noi am învățat în timp că trebuie să ne mulțumim și cu micile câștiguri pe care le obținem.
Am văzut și la bursele școlare, cel puțin pentru cele sociale, că am reușit să obținem. Nu noi, dar toți elevii din România, prin vocea lor, au reușit să obțină dreptul ca acestea să fie acordate și pe perioada vacanțelor școlare.
Pentru că, după cum bine știm, sărăcia nu dispare nicio zi, nu dispare în vacanță, până la urmă.”
Consultările pentru noile planuri-cadru de liceu, exemplul invocat de vicepreședintele CNE
Afirmațiile lui Ștefan Ioniță fac referire la consultările publice organizate de Ministerul Educației în 2025 pentru noile planuri-cadru de liceu, documente care stabilesc disciplinele studiate de elevi și numărul de ore alocat acestora.
Propunerile au generat dezbateri privind distribuția orelor între discipline, flexibilitatea curriculumului și posibilitatea elevilor de a alege anumite materii.
În acest context, vicepreședintele CNE susține că, deși Ministerul Educației a primit un număr mare de propuneri, schimbările introduse în documentele finale au fost limitate.
Aceasta este evaluarea reprezentantului elevilor. Pentru a stabili în ce măsură propunerile au fost preluate, ar fi necesară compararea documentelor inițiale cu cele aprobate și analiza răspunsurilor Ministerului Educației la observațiile primite.
De la lipsa consultării la protestele elevilor împotriva uniformelor obligatorii
Declarațiile au fost făcute în contextul discuției despre proiectul de lege privind introducerea uniformelor obligatorii în școli. Ștefan Ioniță a reclamat că organizația națională de reprezentare a elevilor nu a fost consultată în Senat înainte de dezbaterea inițiativei legislative.
Potrivit acestuia, dialogul cu inițiatorul proiectului, senatorul Daniel Zamfir, a avut loc abia după protestele organizate de elevi împotriva uniformelor obligatorii.
„Am primit un răspuns din partea domnului senator Zamfir, care a și propus proiectul, și am fost chemați la o discuție. În schimb, cumva, această discuție trebuia purtată cu mult timp înainte de propunerea proiectului propriu-zis”, a declarat vicepreședintele CNE.
Reprezentantul elevilor a salutat faptul că, ulterior, la Camera Deputaților a fost organizată o discuție la care au fost invitate organizații ale elevilor, profesorilor și părinților.
Exemplul ilustrează, în opinia sa, o problemă mai largă: elevii ajung uneori să fie ascultați de autorități abia după ce își exprimă public nemulțumirea, nu înaintea adoptării deciziilor care îi privesc.
Consiliul Național al Elevilor (CNE) este structura națională de reprezentare a elevilor din învățământul preuniversitar din România, recunoscută prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Organizarea și funcționarea CNE sunt reglementate printr-un regulament aprobat prin ordin al ministrului Educației. Structura reprezintă interesele elevilor în relația cu autoritățile publice, participă la consultările privind politicile educaționale și formulează propuneri și puncte de vedere asupra deciziilor care îi privesc pe elevi. CNE funcționează prin structuri de reprezentare la nivel școlar, județean și național, iar rolul său în procesul de elaborare a politicilor educaționale este consultativ.