Critici dure într-un raport al Parlamentului European la adresa regulilor din Legea Deca-Iohannis privind verificarea plagiatului și mandatele rectorilor / Monitorizarea dă exemplu cazurile Cîmpeanu, Ciucă, Bode și invocă „influența și abuzul de putere politică” ca principale amenințări pentru libertatea academică

Foto: INQUAM Photos

Influența politicului și abuzul de putere politică, precum și problema conducerii instituționale sunt principalele probleme cu care se confruntă România, când vine vorba despre mediul său academic, potrivit unui raport recent publicat sub egida Parlamentului European. Analiza consemnează o scădere a punctajului României la peste jumătate din criteriile pe baza cărora e evaluată libertatea academică în țară. Și enumeră cazurile răsunătoare de plagiat, și incapacitatea mediului academic de a ataca tentativele de încălcare a principiilor academice printre principalele probleme ale acestui sistem.

Analiza citată trece în revistă o serie de evaluări independente ale mediului academic din România, dintr-o serie de perspective. Și arată că, deși țara se menține în „top 20-30%” global din punct de vedere al respectării libertății academice, un indice al libertății academice arată că, în 2022, țara a înregistrat față de anul anterior o scădere ușoară la 4 din 6 indici luați în calcul: indicele general, cel referitor la libertatea de cercetare și predare, cel referitor la autonomie instituțională și cel referitor la expresia academică și culturală.

Aceasta arată că, dacă anul trecut, în pregătirea noilor legi ale educației, precedentul raport identifica o serie de amenințări la adresa libertății academice și autonomiei instituționale în România, precum instabilitatea politică și interferențe guvernamentale la nivel instituțional și de sistem, unele probleme persistă. Între altele, raportându-se la cele indicate de precedenta monitorizare, noul document notează că ”sistemul pare să fie expus unei interacțiuni de nepotism între actori politici și academici, putând dăuna integrității academice prin introducerea unor aspecte politice în chestiunile academice, de exemplu prin raportare la consecințele plagiatului sau alegerea conducerii universităților”.

După ce trece în revistă problemele semnalate în precedentul raport, analiza actuală arată că „noile cazuri identificate sunt legate în principal de interferența guvernului și a lumii politice, care pot fi legate și de potențiale interferențe în managementul instituțional” din mediul academic.

Astfel, potrivit raportului, „sistemul românesc se luptă cu influența și abuzul de putere politică abordarea unor probleme academice. În special, dezbaterile recente s-au concentrat în mod predominant asupra unor cazuri multiple și răsunătoare de plagiat, asupra incapacității comunității academice de a soluționa în mod adecvat încălcările principiilor academice, influența elitei politice asupra unor elemente din noua lege a învățământului superior”, toate exacerbate de o „rotativă a unor persoane aflate în poziții de influență”.

Plagiatul și relațiile politice – cele mai proeminente probleme

Analiza PE, care pune tendințele recente în contextul evoluțiilor din ultimii ani, afirmă că „în România cele mai proeminente cazuri specifice sunt legate de plagiat și relații politice”. 

Documentul trece în revistă numărul mare de cazuri de plagiat la nivel înalt identificate în trecut (2018-2019) și artă că în prezent „comunitatea academică pare împiedicată în eforturile ei de a urmări cazuri de fraudă academică, din cauza unui set de slăbiciuni structurale în procesele de raportare și evaluare, precum și prin implicarea unor persoane influente care minimizează consecințele legale și politice”.

Analiza PE dă drept exemplu cazul fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, ale cărui „legături personale și profesionale cu universitatea sa, Consiliul Național al Rectorilor (CNR) și Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) par să fi ascuns, amânat și minimizat acuzațiile legat de plagierea unui curs universitar pe care-l preda”. Documentul prezintă felul cum Sorin Cîmpeanu a demisionat ca ministru doar pentru a se reinstala rapid ca rector al USAMV București și ca președinte al CNR, fiind promovat, totodată, în Senat.

Alt caz dat drept exemplu este cel al plagiatului de care este acuzat fostul premier Nicolae Ciucă, iar un altul – cel al fostului ministru de Interne Lucain Bode. Și se adaugă cel al fostului ministru Florin Roman – toți trei neatinși în activitatea lor de aceste acuzații. 

În aceeași ordine de idei, analiza PE consemnează, referitor la CNATDCU, faptul că acest for „este împiedicat să evalueze proactiv tezele de doctorat și este dependent de cereri oficiale înaintate de universități, pentru a identifica dovezi de plagiat. Deoarece CNATDCU nu poate acționa decât la cerere, există posibilitatea ca unele cazuri să fie soluționate sau administrate intern, de către comisiile universitare de etică, așa cum a fost cazul lui Cîmpeanu, sau de către un sistem judecătoresc în absența mărturiei CNATDCU sau a oricărui alt for independent, precum în cazul Ciucă”.

Alte probleme indicate în monitorizarea PE:

„Aceste exemple ilustrează unii dintre factorii care pot împiedica universitățile și comunitatea academică în promovarea și susținerea principiilor academice și a bunei practici științifice. În special, noua legislație și influența persoanelor cu legături politice ridică provocări la adresa intereselor academice ale universităților și ale comunității academice. Există preocupări și în ceea ce privește cultura creată și felul cum aceasta afectează reputația cercetătorilor și studenților. Există îngrijorări că va fi nevoie de decenii pentru a îmbunătăți situația, așa încât să fie atinse standardele internaționale.

Relațiile problematice dintre politicieni și conducerea instituțiilor sunt puse și în contextul intensificării „scăderii libertății media și a discursului media agresiv împotriva jurnaliștilor”, având în vedere rolul jucat de jurnaliști în detectarea și dezvăluirea cazurilor de plagiat. 

Concluzia:

„Cazul României reprezintă un context politic mai degrabă diferit decât cel din alte țări din acest studiu. Deși par să existe puține dezbateri cu privire la încălcări și amenințări la adresa libertății academice, rezultând din conflicte și tensiuni academice sau din societatea civilă, amestecul politic cronic și subfinanțarea sistemului pot crea condiții nefavorabile pentru libertatea academică”, avertizează monitorizarea citată.

Citește și:
România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește autonomia organizațională a universităților, dar înregistrează un scor mediu sau ridicat în privința autonomiei financiare, academice și de personal – raport comparativ ce ia în calcul în premieră învățământul superior românesc
Politicul pune presiune pe libertatea academică din România, atrage atenția un raport realizat pentru Parlamentul European, ce dă drept exemplu problema mandatelor rectorilor, cea a protejării plagiatorilor și subfinanțarea cercetării

Foto: © Akeksandr Berdyugin | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version