Ministrul Educației spune, cu 20 de zile înainte de Crăciun, că proiectul Legii învățământului superior este în curs de finalizare, după cum a scris pe pagina sa de Facebook: „În momentul de față, suntem în curs de finalizare a unui nou cadru legislativ pentru învățământul superior, iar una dintre temele principale de discuție este echilibrul dintre autonomia instituțională și responsabilitatea publică”. La sfârșitul lunii octombrie, Ligia Deca anunța că va prezenta proiectele în Guvern în termen de două săptămâni, adică în jur de 11 noiembrie, conform calculelor Edupedu.ro.
Deca a participat la evenimentului internațional „Valori fundamentale în învățământul superior: autonomia universitară”, organizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și Universitatea din București.
Dezbaterea face parte din cadrul proiectului „New building blocks of the Bologna Process: fundamental values – NewFAV”, proiect al cărui coordonator este Cezar Hâj, soțul Ligiei Deca. Acesta a fost prezent la eveniment.
Pe 21 noiembrie, ministrul Educației anunța pe Facebook că s-a întâlnit cu cinci senatori de la PSD, PNL și AUR, dintre care 4 din Comisia de Învățământ, „în contextul finalizării proiectelor de legi ale educației”.
Pe 28 octombrie, Ligia Deca anunța că prelungește cu încă două săptămâni termenul până la care va prezenta în Guvern noile proiecte de legi ale Educației rezultate din consultarea publică. – detalii aici
Inițial, termenul de 31 octombrie sau „finalul lunii octombrie” a fost trasat de premierul Ciucă la preluarea mandatului actualului ministru Ligia Deca. Aceasta a aprobat la momentul respectiv această dată pentru prezentarea proiectelor de legi în forma lor consolidată.
Redăm mesajul Ligiei Deca:
„Felicit UEFISCDI şi Universitatea din București, pentru organizarea evenimentului internațional „Valori fundamentale în învățământul superior: autonomia universitară”, în cadrul căruia am avut, astăzi, un dialog necesar și constructiv pe tema autonomiei universitare.
În acest context, alături de reprezentanți ai universităților, ai diferitelor structuri centrale şi de membrii grupului BFUG pe tema valorilor fundamentale în Spaţiul European al Învâțământului Superior (SEIS), am discutat exemplele de bune practici existente, dar și provocările contextului național în creșterea autonomiei.
De altfel, literatura internațională de specialitate a relevat necesitatea unei mai mari autonomii a universităților, dar și necesitatea elaborării unui sistem de indicatori referitori la exitența de facto a acesteia.
În SEIS există dezbateri în curs cu privire la posibilitatea de a analiza modul în care autonomia instituțională, precum și alte valori fundamentale, sunt protejate.
În momentul de față, suntem în curs de finalizare a unui nou cadru legislativ pentru învățământul superior, iar una dintre temele principale de discuție este echilibrul dintre autonomia instituțională și responsabilitatea publică.
Creșterea autonomiei universitare şi a responsabilității publice, asigurarea transparenței procesului decizional, participarea studenților la luarea deciziilor și asigurarea unui climat etic în universități sunt priorități ale mandatului meu, de la care nu mă voi abate.”