Ministrul Educației a cerut parlamentarilor să nu o mai acuze că a desființat școala profesională în 2009. ”Nu am desființat niciodată școala profesională, așa încât vă rog să vă opriți”, a spus Ecaterina Andronescu într-un răspuns la acuzele deputatei PNL Florica Cherecheș, care a numit-o ”groparul învățământului profesional”. ”Dacă continuați, dovediți! Școala se poate înființa sau desființa numai prin lege”, i-a spus Andronescu pe un ton apăsat. Edupedu.ro a reconstituit desființarea Școlilor de Arte și Meserii, pentru a vedea exact ce s-a întâmplat atunci, în 2009, anul în care Ecaterina Andronescu era ministru al Educației, Cercetării și Inovării în Guvernul Emil Boc.
De la ce pornim?
Florica Cherecheș, deputat PNL, a declarat de la tribuna Camerei Deputaților următoarele, la adresa ministrului Educației Ecaterinei Andronescu (aceasta din urmă fusese invitată la dezbaterea ”Ora Guvernului” de către partidele din Opoziție): ”În 2009 ați devenit groparul învățământului profesional, închizând Școlile de Meserii (SAM) și întrerupând în mod brutal tradiția pe care România o avea în acest domeniu”.
În replică, Ecaterina Andronescu a declarat de la aceeași tribună, câteva minute mai târziu: ”Nu am desfiinţat niciodată şcoala profesională. Aşa încât vă rog să vă opriţi totuşi la un moment dat. Dacă continuaţi, dovediţi! Şcoala se poate înfiinţa sau desfiinţa numai prin lege”.
Cum a desființat Ecaterina Andronescu Școlile de Arte și Meserii
În ședința de Guvern din 11 februarie 2009 Ecaterina Andronescu prezintă Hotărârea de Guvern 77, privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/universitar 2009-2010. În înregistrările video și audio de la acea vreme, Andronescu explică pe scurt documentul pe care-l supune aprobării, în dialog cu premierul de la acea vreme, Emil Boc:
”Emil Boc: O să o rog pe doamna ministru Andronescu să ne prezinte hotărârea privind cifra de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în 2009-2010.
Ecaterina Andronescu: Vă mulțumesc foarte mult domnule prim-ministru! Așa cum prevede Legea învățământului, ministerul Educației are obligația să vină în fața Guvernului cu solicitarea de a se aproba cifra de școlarizare pentru anul școlar și universitar următor. Ca urmare, aveți în proiectul de HG cuprinse cifrele de la învățământul preșcolar, pe toate ciclurile învățământului primar și pe ciclurile învățământului universitar, respectiv licență, masterat și doctorat. Este de subliniat că, în ceea ce privește învățământul superior anul acesta practic încheiem ciclurile de licență pre-Bologna și mergem de-acum încolo așa cum este angajamentul țării, pe cele trei cicluri – licență, masterat și doctorat prevăzute de procesul Bologna. Ele nu sunt mult diferite de cele de anul trecut. Sunt cuprinse aici și cifrele care vizează unitățile școlare din domeniul învățământului militar. Vă mulțumesc! Are toate avizele.
Emil Boc: Propunerile universităților sunt incluse, da? Universităților? Sunt incluse (…) bugetului, sigur că da. Sunt observații din partea colegilor? Ministere care au legătură cu cifrele de școlarizare, dacă sunt… Apărarea? Da, e în regulă. Internele? Ei tot acolo sunt prinși, în același sistem. Bun. Observații? Dacă nu sunt, considerăm adoptat proiectul de hotărâre. Vă mulțumesc!”
Colegii de Cabinet ai Ecaterinei Andronescu de la acea ședință erau, pe lângă Emil Boc, Elena Udrea, Radu Berceanu, Victor Ponta, Dan Nica, Mihai Stănișoară, Monica Iacob Ridzi, Cătălin Predoiu, Toader Paleologu, Ilie Sârbu, Gheorghe Pogea.
Ecaterina Andronescu nu a spus niciun cuvânt în acel moment despre modificările pe care documentul promovat în Guvern le aducea asupra învățământului profesional, asupra cifrelor de școlarizare din Școlile de Arte și Meserii. Abia în comunicatul dat de Guvern, după ședință, se vorbește sec, fără explicații, despre ”creșterea cifrei de școlarizare pentru învăţământul liceal, cu 72.000 de locuri, ajungând la 221.000”.
Ce se întâmplase de fapt?
Creșterea aceasta a locurilor de la liceu era făcută prin desființarea Școlilor de Arte și Meserii. În Nota de Fundamentare a HG 77 din 11 februarie 2009, la pagina 9, scrie următoarele:
”Analizând evoluţia demografică şi fluxurile de intrări-ieşiri ale elevilor pe niveluri de pregătire pentru anul şcolar 2009-2010, neluând în calcul rata de repetenţie, faţă de anul 2008-2009, propunem creşterea cifrei de şcolarizare la învăţământul liceal, clasa a IX-a învăţământ de zi, cu 72.000 locuri, prin preluarea locurilor care se şcolarizau în cadrul şcolilor de arte şi meserii (clasa a IX-a SAM);
Aceste majorări vor fi acoperite/compensate prin diminuarea cifrelor de şcolarizare la alte niveluri şi forme de învăţământ astfel:
– reducerea cifrei de şcolarizare la învăţământul liceal, clasa a XI-a învăţământ seral şi/sau cu frecvenţă redusă, cu 28.000 de locuri;
– reducerea cifrei de şcolarizare la învăţământul profesional, clasa a IX-a SAM, cu 90.000 de locuri.”
În Monitorul Oficial cu numărul 93 din data de 17 februarie 2009 se publica HG 77 din 12 februarie 2009 prin care pentru învățământul liceal numărul locurilor în clasa a IX-a era de 221.000, iar pentru Școlile de Arte și Meserii – ZERO. Practic, rubrica Școli de Arte și Meserii a dispărut cu totul din anexa Hotărârii și din învățământul românesc. Documentul este semnat de Ecaterina Andronescu.
Cu un an înainte, în 2008, potrivit HG 170/2008, erau prevăzute 149.000 de locuri la clasa a IX-a învățământ liceal și 90.000 de locuri în Școlile de Arte și Meserii.
De ce s-au desființat Școlile de Arte și Meserii?
În comunicatul Guvernului se vorbea despre cum, ca nou membru al Uniunii Europene, ”România se raportează în mod firesc la cele mai importante tendinţe europene în domeniul educaţiei. În acelaşi timp însă, Guvernul a avut în vedere tendinţele naţionale de dezvoltare socială, economică, iar cifrele de şcolarizare au fost stabilite în funcţie de prognoza ocupării forţei de muncă pe regiuni de dezvoltare”.
Nu a existat un motiv oficial, o analiză care să arate necesitatea sau oportunitatea desființării Școlilor de Arte și Meserii. În Raportul despre Starea învățământului 2008, publicat de Ministerul Educației, autorii menționau succesul acestor școli, dar și planurile de dezvoltare a sistemului respectiv:
- ”continuarea proiectării şi execuţiei pentru cele 60 şcoli de arte şi meserii – program naţional SAM”
- 5400 de elevi romi au fost admişi în clasele a IX-a la licee şi SAM-uri, pe locuri distincte alocate elevilor romi
- În SAM predau 5939 de cadre didactice.
În anul următor, 2009, cel în care s-a luat decizia de desființare a Școlilor de Arte și meserii prin eliminarea cifrei de școlarizare pentru acestea prin Hotărâre de Guvern, Raportul privind Starea învățământului arăta că:
- în SAM erau 5129 de profesori, din care 92,5% erau calificați.
- Deşi a scăzut uşor în comparaţie cu anul precedent, se remarcă ponderea mai ridicată a populaţiei active
cu studii profesionale din mediul rural în comparaţie cu mediul urban, situaţie influenţată de dezvoltarea
reţelei SAM în mediul rural după aplicarea măsurii de extindere a duratei învăţământului obligatoriu. - În anul 2008, rata de ocupare tinerilor a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul precedent, ajungând la
23,4%. - Rata de ocupare a tinerilor cu studii profesionale/SAM este sensibil mai ridicată (57,6%), această categorie fiind interesată într-o măsură mai mare să intre pe piaţa muncii.
- Rezultatele studiului pe regiunea Bucureşti-Ilfov, care a vizat absolvenţii SAM şi ai anului de completare, promoţia 2007, la un an de la absolvire, indică faptul că 92,5% dintre aceştia îşi continuau studiile. Dintre ceilalţi absolvenţi investigaţi (aproximativ 8%), numai o treime (34,2%) se aflau, la momentul anchetei (2008), în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie adecvată calificării lor.
După desființarea propriu-zisă a SAM-urilor, în Raportul privind Starea Învățământului 2010 se făceau referiri clare la măsura luată, remarcând deja primele efecte negative:
- În învăţământul profesional/SAM se înregistrează scăderi semnificative în ambele medii de rezidenţă – situaţie determinată în principal de procesul de reorganizare a acestei forme de învăţământ. La nivelul liceului a crescut numărul cadrelor didactice din mediul rural, concomitent cu scăderea numărului cadrelor didactice din mediul urban. Această situaţie este influenţată, de asemenea, de procesul de reorganizare a învăţământului profesional și tehnic.
- Durata de frecventare a învăţământului profesional a scăzut semnificativ în anul şcolar 2009-2010, până la valoarea de 0,3 ani – ca efect al măsurilor de restructurare a acestei rute de formare (desfiinţarea SAM-urilor).
- În 2010 mai erau doar 2.803 cadre didactice în SAM-uri
-
Pe fondul desfiinţării şcolilor de arte şi meserii (SAM), populaţia şcolară din învăţământul profesional s-a redus cu 40% faţă de anul şcolar anterior.
Cel puțin 10% abadon școlar provocat de această măsură
În 2014 Guvernul Ponta adopta Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului
pentru perioada 2014-2020. Documentul susține că:
Desființarea Școlilor de Arte și Meserii în anul 2009/2010 a reprezentat o importantă provocare în ceea ce privește dreptul la educație al copiilor care finalizaseră 8 clase de studiu și care doreau să urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care să-i ajute să învețe o meserie.
Desființarea Școlilor de Arte și Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de școlarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural, în condițiile în care rețeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparație cu mediul urban.
Strategia Educației și Formării Profesionale pentru perioada 2016-2020 marchează si ea acest moment, al desființării Școlilor de Arte și Meserii și cuantifică abandonul școlar masiv generat de măsura Ecaterinei Andronescu:
În anul școlar 2009-2010, Școlile de Arte și Meserii38 au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaționale fiind cei din anii II și III; în anul școlar 2014-2015 s-a reintrodus învățământul profesional cu durata de 3 ani.
La nivelul învăţământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii.
În cifre absolute, evoluţia numărului de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar în învăţământul liceal şi profesional arată o scădere de peste 175.000 de elevi în perioada cuprinsă între anii şcolari 2009-2010 şi 2014-2015, de la 953.173 elevi în anul şcolar 2009-2010 la 777.860 elevi în anul şcolar 2014-2015.
FOTO: Ecaterina Andronescu gov.ro