Doar 40% dintre români consideră că dețin suficiente noțiuni de istoria literaturii, arată Barometrul de Consum Cultural 2025. În plus, 42% dintre respondenți consideră despre copiii lor că au suficiente cunoștințe din acest domeniu.
- Studiul, care poate fi consultat la finalul articolului, a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste, format din aproximativ 1.064 de persoane (eroarea maximă este de + / – 3.1%, la un nivel de încredere de 95%). Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
- Datele prezentate în cadrul studiului sunt relevante în contextul în care noua programă de Limba și literatura română nu include decât doi autori contemporani – Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana – decizie criticată de anumite voci. Profesorul Liviu Papadima a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură” și a afirmat că propunerea MEC îi „amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
În ceea ce privește curentele culturale și artistice, doar 38% dintre participanții la sondaj au afirmat că sunt suficient de informați. 34% dețin suficiente informații despre istoria filmului și 31% despre istoria muzicii.
Cele mai mici procente au fost înregistrate în cazul istoriei picturii și a artelor vizuale (22%), istoriei teatrului (22%) și istoriei arhitecturii (20%).
Românii par să aibă păreri asemănătoare și în ceea ce îi privește pe copiii lor. 42% dintre adulții chestionați au spus că cei mici au suficiente informații despre istoria literaturii. 45% au declarat că aceștia nu cunosc suficient de bine acest domeniu sau necesită aprofundare și 13% au copiii prea mici pentru a cunoaște acest subiect.
Cât despre celelalte domenii, rezultatele sondajului sunt următoarele:
- Curentele culturale și artistice: 43% dintre părinții români cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe, iar 44% consideră că mai au nevoie de aprofundare;
- Istoria muzicii: 35% dintre părinți cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe. 52% consideră că aceștia mai au nevoie de aprofundare;
- Istoria filmului: 30% dintre părinți cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe. 57% consideră că aceștia mai au nevoie de aprofundare;
- Istoria teatrului: 30% dintre părinți cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe. 57% consideră că aceștia mai au nevoie de aprofundare;
- Istoria picturii și a artelor vizuale: 29% dintre părinți cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe. 59% consideră că aceștia mai au nevoie de aprofundare;
- Istoria arhitecturii: 24% dintre părinți cred despre copiii lor că au suficiente cunoștințe. 64% consideră că aceștia mai au nevoie de aprofundare;
În rândul copiilor s-a înregistrat o dorință mai pregnantă de a dobândi astfel de noțiuni. 51% dintre respondenți au afirmat că, în ultimii doi ani, copilul/copiii lor au participat la cursuri teoretice despre domenii precum cele enunțate anterior. 43% dintre părinți au declarat însă contrariul.
În ceea ce privește copiii care participă la astfel de activități, „cei mai mulți copii realizează fotografii, practică desenul și pictura individuală (în afara unui cadru formal de pregătire), filmează sau editează materiale video sau cântă într-un cor”, potrivit studiului.
Activitățile mai puțin preferate de copii sunt „scrierea de poezii, povestiri, eseuri, articole, dar și practicarea unui instrument muzical sau participarea la cursuri de teatru”.
„Pe de altă parte, realizând o analiză de tendință, observăm că, deși în perioada copilăriei și a adolescenței (categoria de vârstă de sub 18 ani) procentele celor care practică aceste
activități artistice și creative sunt într-o tendință ascendentă, aceste practici scad odată cu înaintarea în vârstă, iar în perioada adultă oamenii tind să adopte un stil de consum cultural și practici culturale pasive (de ex.: privitul la televizor, navigarea pe internet, utilizarea rețelelor de socializare etc.), una dintre explicații fiind dată de educația culturală insuficient de solidă pentru înțelegerea practicilor creative și artistice”, mai punctează experții din cadrul IRES.
Informații de context
Aproape 70% dintre adulții români și copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, mai arată Barometrul Cultural. În plus, mai puțin de jumătate dintre respondenți consideră că aceste evenimente au avut un impact pozitiv asupra performanțelor școlare ale copiilor.
Amintim că România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Europa care apreciează cultura. Doar 61% dintre respondenții români participanți la un sondaj realizat de Eurobarometru au declarat că este importantă cultura.
În plus, românii sunt pe ultimul loc în UE și la obieciul de a citi, potrivit unui sondaj Eurostat. Doar 29,5% dintre tinerii cu vârsta de 16 ani au declarat că au citit cărți în ultimele 12 luni dinaintea realizării sondajului.
În anul 2024, România a fost singura țară din UE cu zero euro cheltuiți pe cap de locuitor pentru cercetare în domeniile Educație și Cultură, arată datele Eurostat.